Riscul de Țară

Capitolul I

Prezentarea riscului de tara

1.1 Introducere

Conceptul „risc de tara” este relativ recent: a aparut în anii ‘70 iar în deceniul urmator a dobândit notorietate, devenind un factor esential pentru toate formele de colaborare economica internationala: comert, investitii, asigurari etc. Pe plan international, acest concept se bucura de un larg interes, ceea ce atesta importanta si utilitatea sa.

În România, notiunea de „risc de tara” a devenit foarte utilizata în ultimul timp, atât de catre oamenii politici, de participantii la viata economica, cât si de catre oamenii simpli, preocupati de realitatile economice. Desi intens mediatizata, notiunea este folosita adesea în necunostinta de cauza, reflectând anumite confuzii legate riscul de tara si riscul politic sau legate de clasele de risc, la acest fapt contribuind, nu în ultimul rând, si divergentele teoretice existente în literatura de specialitate. Din acest motiv am considerat ca fiind utila prezentarea câtorva aspecte teoretice fundamentale circumscrise notiunii de „risc de tara”.

Bancile comerciale se confrunta în activitatea de creditare internationala cu riscul de neplata în valuta a obligatiilor care decurg din împrumuturile externe. Din 1974, bancile private au început sa se implice în creditarea statelor partenere, fiind preocupate din ce în ce mai mult de evaluarea riscului de tara. Multe dintre ele au înfiintat departamente specializate de evaluare a riscului în cadrul carora sunt elaborate si aplicate metodele de estimare specifice riscului de tara. Riscul de tara este un concept relativ nou în România, cu care bancile au început sa opereze din 1990. Necesitatea evaluarii riscului de tara, în calitate de creditor de catre tara noastra, este pusa în evidenta în special de imposibilitatea recuperarii creantelor externe.

Riscul de tara poate fi definit ca fiind gradul de inceritudine luat în calcul la acordarea oricarui împrumut sau a oricarui alt produs financiar solicitat în afara granitelor tarii sau la aprecierea solvabilitatii tarii. Cu alte cuvinte, riscul de tara este riscul de materializare a unor pierderi datorate situatiei si evolutiilor macroeconomice si politice din tara respectiva.

În ceea ce priveste pierderile, trebuie observat ca ele nu sunt în mod necesar pierderi propriu-zise: un caz tipic este pierderea de oportunitati. De exemplu, numeroase firme occidentale au pierdut competitia pentru obtinerea unor contracte în republicile ex-sovietice datorita nefamiliaritatii Analiza riscului de tara lor cu coruptia si birocratia locala, elemente care constituie o componenta critica a riscului de tara.

Alte modalitati de manifestare a pierderilor sunt:

- pierderi constând în costuri suplimentare. De exemplu, costuri suplimentare ocazionate de convingerea debitorilor de necesitatearespectarii angajamentelor asumate.

- pierderi reale, constând în sume ce nu mai pot fi recuperate.Acest tip de risc reprezinta o categorie speciala, întrucât, potrivit celor mai noi reglementari ale BIS este considerat cea mai importanta caregorie de risc financiar-bancar. Importanta sa este considerabil sporita în contextul globalizarii pietei financiar-bancare si al dezvoltarii Uniunii Europene. Modelele de analiza a riscului de tara pun în lumina, pe lânga aspectele specifice, si anumite informatii privind gradul de stabilitate macroeconomica. Analiza dinamicii rating-ului de tara permite aprecierea existensei anumitor dezechilibre economice si financiare.

1.2 Componentele riscului de tara

Riscul de tara are doua mari componente: economica si politica, aflate într-o permanenta si inevitabila relatie de interdependenta, de vreme ce politica economica face parte din politica generala a unui guvern. Aceasta interdependenta impune tratarea conjugata a acestor componente, care nu reprezinta altceva decât doua fatete ale aceluiasi fenomen: riscul de tara. La nivel metodologic, necesitatile algoritmului de evaluare impun determinarea unui scor politic si a unui scor economic - care pot avea ponderi diferite sau ponderi egale în determinarea punctajului general - ceea ce nu trebuie sa afecteze aprecierea influentei reciproce a celor doua componente.

Riscul politic exprima gradul de instabilitate politica. Acesta poate provoca situatii de o gravitate deosebita pentru creditor, între care:

- repunerea în discutie sau renegocierea unor contracte;

- limitarea sau interzicerea investitiilor straine;

- limitarea sau interzicerea iesirilor de capital;

- refuzul de a recunoaste angajamentul guvernelor anterioare;

-anularea datoriei externe sau suspendarea platilor etc.