Cuprins
- CAPITOLUL 1 – Caracterizarea generală a resurselor financiare publice 3
- 1.1. Noţiunea de resurse financiare publice 3
- 1.2. Clasificarea resurselor financiare publice 5
- CAPITOLUL 2 – Structura resurselor financiare publice ȋn plan mondial 12
- 2.1 Evoluţia componentelor sistemului resurselor financiare publice 12
- 2.2. Factorii care influenţează cuantumul resurselor financiare publice, la nivel mondial 21
- CAPITOLUL 3 – Structura resurselor financiare publice ȋn România 23
- 3.1. Evoluţia componentelor sistemului resurselor financiare publice 23
- 3.2. Factori de influenţă asupra resurselor financiare publice din România 25
- CONCLUZII 27
- BIBLIOGRAFIE 28
Extras din proiect
CAPITOLUL 1 – Caracterizarea generală a resurselor financiare publice
1.1. Noţiunea de resurse financiare publice
“Resursele sunt elemente ale bogaţiei unei naţiuni” Acestea pot fi materiale, umane, valutare şi informaţionale, un rol deosebit fiind deţinut de către resursele financiare.
Resursele financiare reprezintă ansamblul mijloacelor băneşti necesare realizării obiectivelor economice şi sociale într-un interval de timp determinat. La nivel naţional, acestea cuprind ansamblul resurselor financiare ale autorităţilor şi instituţiilor publice, resursele întreprinderilor publice şi private, resursele organismelor fără scop lucrativ, precum şi resursele populaţiei.
Resursele financiare publice pot fi abordate ca un sistem sui generis având în vedere specificitatea lor şi legăturile ce se stabilesc între procesele de formare şi utilizare ale acestora În concordanţă cu caracterul public al nevoilor cărora le sunt destinate, rolul acestor resurse este de a satisface cererea de consum impusă de funcţionarea normală a instituţiilor şi organismelor publice, inclusiv a entităţilor administrativ-teritoriale.
Sub aspect conceptual, prin resurse financiare publice se înţelege totalitatea mijloacelor băneşti care se administrează de către autorităţile publice în scopul îndeplinirii de către acestea a funcţiilor şi sarcinilor ce le revin, asigurând funcţionarea structurilor organizatorice corespunzătoare (instituţii publice centrale şi locale, întreprinderi de stat, etc). Ele se caracterizează şi prin aceea că aparţin de drept statului, respectiv autorităţilor publice şi sunt utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum public.
Resursele financiare private, în sens larg, sunt acele mijloace băneşti care aparţin diferitelor persoane fizice şi juridice, ce se administrează în baza proprietăţii private şi satisfac nevoi de consum privat.
La scara întregii societăţi se poate vorbi despre resursele financiare ale naţiunii, în care se înglobează atât mijloacele băneşti ce se administrează în cadrul sectorului de stat cât şi cele administrate în sectorul privat.
În funcţie de modul de implicare al autorităţilor publice în administrarea resurselor, acestea se structurează pe două subsisteme:
a) subsistemul resurselor publice bugetare;
b) subsistemul resurselor întreprinderilor cu capital de stat şi mixte.
Subsistemul resurselor publice bugetare include resursele financiare administrate direct de către autorităţile publice centrale şi locale, respectiv de către instituţiile publice specializate, care prin natura activităţii lor, nemateriale, nu pot realiza venituri satisfăcătoare pentru acoperirea cheltuielilor proprii. Ansamblul acestor resurse numite şi bugetare se reflectă, în principiu, în bugetul de stat sau bugetele diferitelor structuri administrativ-teritoriale, ce alcătuiesc sistemul bugetar al unei ţări.
Subsistemul resurselor întreprinderilor cu capital de stat şi mixte înglobează resursele financiare administrate direct de către întreprinderile din sectorul economic de stat, în baza autonomiei lor de funcţionare ca societăţi comerciale, regii autonome, etc., inclusiv participaţiile de capital ale statului la întreprinderi mixte. Formarea şi utilizarea acestor resurse prezintă particularităţi determinate de conţinutul material al activităţilor respective şi domeniul sau ramura economică în care funcţionează întreprinderile de stat (industrie extractivă, metalurgică, construcţii de maşini, transporturi şi telecomunicaţii, construcţii, agricultură şi silvicultură etc.). Ele se pot constitui la dispoziţia întreprinderilor prin alocaţii din resursele administraţiei publice (de regulă, la înfiinţare), prin împrumuturi, pe seama veniturilor obţinute în propria activitate, având capacitatea de a se reconstitui prin vânzarea şi încasarea produselor, lucrărilor, serviciilor şi a spori prin repartizarea unor părţi din profitul realizat, ca şi prin emisiunea de obligaţiuni şi contractarea de noi împrumuturi bancare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Structura Resurselor Financiare Publice si Factorii de Influenta Asupra Formarii lor pe Plan Mondial in Romania.doc