Submarinele - Arhimede

Cine a fost ARHIMEDE ?

Arhimede este una din personalităţile care aparţin deopotrivă istoriei şi legendei.El aparţine istoriei, deoarece prin contribuţiile sale la ştiinţele matematice şi fizice, a intervenit direct în desfăşurarea destinelor istorice ale patriei sale.Aparţine legendei prin miturile care s-au format în jurul operelor şi persoanei sale, dealungul sutelor de generaţii.

Archimede este un om de stiinţă, care şi-a dedicat întreaga viaţa matematicii şi fizicii şi care a început să-şi pună cunoştinţele în practică în scopuri utile.

ARHIMEDE ŞI VIAŢA LUI

Viaţa lui ARHIMEDE s-a desfăşurat dealungul unei bune părţi a secolului al III-lea, la SIRACUZA, unde s-a născut în anul 287 i.e.n, ca fiu al astronomului Fidias, care i-a fost primul maestru în matematică şi astronomie.

Cetatea lui ARHIMEDE era una din insulele cele mai mari din bazinul mediteranean, Sicilia, constituind o adevărată frontieră apuseană a mării greceşti. Dincolo de ea se întindea Cartagina. Toate aceste cetăţi-colonii din insulele Mediteranei aduceau cu ele principii de organizare a vieţii după modelul templelor greceşti şi aveau să dea culturii elene reprezentanţi străluciţi cum ar fi ARHIMEDE.

Pregătirea ştiinţifică a lui ARHIMEDE a găsit un desigur un mediu prielnic în această cetate, unde şi-a desăvârşit cariera de învăţat, încheiată cu acea legendară apărare în faţa atacului armatelor Romei, care i-a imortalizat geniul etnic şi virtuşile sale de cetăţean.

Înzestrat pentru matematică, cu o solidă pregătire, tânărul ARHIMEDE pleacă în preajma celor 20 de ani pe care îi avea, să-şi împlinească învăţătura în centrul de atunci al ştiinţei-Alexandria-, unde domina încă amintirea proaspătă a puternicei personalităţi a lui Euclid.

În ce măsură beneficiează de avantajele muzeului din Alexandria se poate numai bănui. S-a ocupat în primul rând de astronomie, apoi când se întoarce în Siracuza se ocupă de meseria tatălui său. Pentru aceasta ştiinţa găsea la muzeu şi la bibliote-

că condiţii execpţionale. Datorită atmosferei favorabile metodelor experimentale folosite de şcoala astronomică din Alecsandria, Arhimede şi-a construit singur un aparat pentru măsurarea diametrului solar, cu care a verificat exactitatea rezultatelor obţinute mai înainte de Aristarh, tot un svant.

Istorici, ca Titus Livius, referindu-se la activitatea sa astronomică, îl consideră pe Arhimede “observator neîntrecut al cerului”, pentru că a calculat toate datele importante ce priveau Soarele, Luna, planetele şi sfera stelelor fixe. Dar contribuţia cea mai însemnată a lui Arhimede în acest domeniu al astronomiei au fost modelele, sferele cum li se mai zicea, pe care le-a construit, reprezentând cu ele în mic, nu numai configuraţia sistemului planetar, dar mai ales mişcarea relativă a principalelor corpuri cereşti.

Pe scurt, Arhimede şi-a dedicat viaţa cercetărilor şi experimentelor. Avea pasiunea asta de a cunoaşte, de a inventa şi de a examina tot ce au făcut alţi savanţi.

Finalul vieţii lui Arhimede este descris de mai multe legende. Plutarh a spus: “În momentul cuceririi Siracuzei, filosoful se găsea singur în locuinţa sa, absorbit de cercetarea unei fuguri geometrice. Cufundat în gândurile sale, el nu auzea zgomotul şi strigătele romanilor, care împânzeau întreg oraşul şi nici nu ştia că cetatea căzuse în mâinile romanilor. Deodată în faţa lui se iveşte un soldat roman şi îi cere să-l urmeze imediat la Marcellus. A rhimede a refuzat să plece înainte de a termina demonstraţia problemei pe care o studia. Înfuriat, romanul a smuls sabia din teacă şi l-a ucis...”, aceasta se întâmpla în 212 i.e.n.

LEGEA LUI ARHIMEDE

(descriere )

Cum a descoperit legea ?

- pe când se afla în baia publică, Arhimede a sesizat că fără să înoate exista în apă o forţă care îl împingea spre suprafaţă. Atunci, tresărind că a surprins principiul unei mari descoperiri, a strigat memorabilul cuvânt “EVRIKA!”(=am descoperit, am găsit). Experimentând scufundarea mai multor tipuri de corpuri, având diferite densităţi, a formulat legea fundamentală a hidrostaticii, intrată în ştiinţă sub numele de “Legea lui Arhimede.

Legea propriu-zisă este: un corp scufundat într-un lichid sau gaz este împins pe verticală cu o forţă egală cu greutatea volumului de lichid sau gaz dizlocat. Atunci când forţa determinată de presiunea lichidului este mai mare decât greutatea

corpului, aceasta pluteşte, iar atunci când cele două forţe sunt egale,

obiectul rămâne în echilibru în lichid.

Forţa arhimedică acţionează opus greutăţii. Ea se datorează presiunii hidrostatice şi are direcţia verticală şi sensul în sus.

CORPURI SCUFUNDATE ÎN LICHID

Corpul pluteşte la suprafaţa lichidului dacă forţa arhimedică este mai mare decât greutatea corpului.

FA>.G

Aplicaţii:navele, maritime,bărcile, densimetrul.