Evoluția planului de acțiune de mediu al Uniunii Europene

Tratatele de la Roma instituind C.E.E. si EURATOM - C.E.E.A. -1957 (intrate în vigoare în 1958)

Semnarea Tratatelor de la Roma a urmat Conferintei de la Messina (Italia) din 1-3 iulie 1953, a mini 111f59b 51;trilor de externe, când cele 6 state semnatare ale Tratatului de la Paris constituind CECO au ho¬tarât: extinderea sistemului si la alte domenii economice (în vederea realizarii unei piete comune generale), armonizarea politicilor sociale si organizarea unei piete nucleare comune.

Astfel, la 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate 2 tratate, instituind, pe de o parte, Comu-nitatea economica europeana si, pe de alta parte, Comunitatea eu¬ropeana a energiei atomice. Tratatele au fost încheiate pentru o du¬rata nelimitata si au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958, dupa ratifi¬carea lor de catre Germania, Franta, Italia, Luxemburg, Belgia si Olanda.

Tratatele de la Roma au marcat un recul al supranationalitatii, dar ele au prevazut posibilitati de integrare prin extinderea competente¬lor Adunarii parlamentare (ai carei membri urmau sa fie alesi prin sufragiu universal direct) si prin trecerea la votul majoritar în cadrul Consiliului.

A). Tratatul de la Roma constituind C.E.E.

Tratatul constituind CEE a stabilit ca obiectiv pentru Comunitate, în art. 2, urmatoarele:

• instituirea unei piete comune si apropierea progresiva a politi¬cilor economice ale statelor membre;

• promovarea unei dezvoltari armonioase a activitatilor economice în ansamblul Comunitatii;

• extindere continua si echilibrata;

• stabilitate marita;

• crestere accelerata a nivelului de trai;

• relatii mai strânse între statele membre.

În perspectiva crearii fundamentelor "unei Uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele europene", tratatul prevede libera circulatie a marfurilor si protectia fata de "exteriorul" Comunitatii prin tarife vamale comune, libera circulatie a persoanelor si capitalurilor, pro¬tectia liberei concurente. Aceste prevederi nu urmaresc nimic altceva decât instituirea unei piete comune, cu caracteristici asemanatoare pietelor nationale.

De asemenea, Tratatul privind constituirea CEE prevede:

armonizarea politicilor economice ale statelor membre;

stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul agriculturii, transporturilor, relatiilor comerciale externe.

Spre deosebire de Tratatul care a creat CECO, care, ca natura ju¬ridica, este un tratat-lege, Tratatul care constituie CEE stabileste numai cadrul în care institutiile comunitare au ca misiune promovarea dezvoltarii armonioase a activitatilor economice în ansamblul Comunitatii, o extindere continua si echilibrata, o stabilitate marita, o crestere accentuata a nivelului de viata si relatii mai strânse între statele membre.

Deoarece aceste prevederi au caracter general, ele nu pot crea obligatii juridice în mod direct; importanta lor rezida în aceea ca ori¬enteaza interpretarea dreptului comunitar în directia atingerii obiec¬tivelor CEE.

Potrivit Tratatului, CEE se sprijina, pe de o parte, pe o piata comuna si, pe de alta parte, pe apropierea progresiva a politicilor economice.

Tratatul nu contine o definitie pentru piata comuna; precizarea este, însa, facuta de Curtea de justitie, care o defineste ca fiind un spatiu economic unificat, lipsit de obstacole interne, în cadrul caruia vor trebui realizate, în mod progresiv, uniunea vamala si uniunea economica.

Potrivit unei decizii a Curtii de justitie, din anul 1964, Tratatul CEE, spre deosebire de tratatele internationale obisnuite, "a instituit o ordine juridica proprie, integrata sistemului juridic al statelor membre de la intrarea în vigoare a Tratatului si care se impune jurisdictiilor acestora; instituind o Comunitate pe durata nelimitata, dotata cu atributii proprii, cu personalitate juridica, cu o capacitate de reprezentare pe plan international si, mai exact, cu puteri reale izvo¬râte din limitarea de competente sau dintr-un transfer de atributii ale statelor catre Comunitate, acestea si-au limitat, chiar daca În domenii restrânse, drepturile lor suverane si au creat, astfel, un sis¬tem de drept resortisantilor si chiar lor; având un izvor autonom, dreptului nascut din tratat nu ar putea, deci, în baza naturii sale originale specifice, sa i se opuna, pe cale juridica, un text intern, ori¬care ar fi acesta, fara ca sa-si piarda caracterul comunitar si fara sa se puna problema chiar a bazei juridice a Comunitatii".

Obiectul Tratatului CEE de a institui o piata comuna a carei functionare intereseaza, în mod direct, justitiabilii Comunitatii implica faptul ca Tratatul reprezinta mai mult decât un acord care creeaza obligatii între statele contractante.