Mexic

1. Cadrul general

Specificul geographic

- Limitele regiunii geografice

Din punct de vedere geografic , Mexic face parte din America Centrala Mexic este situat la aproximativ 23 ° N şi 102 ° V în partea de sud a Americii de Nord. Forma teritoriului este aproximativ triunghiulara , avand peste 3000 de km de la extremitatea nord- vestica la cea sud- estica

Mexic este o tara marginita de Statele Unite la nord si Belize si Guatemala la sud avand o larga iesire la Oceanul Pacific si Oceanul Atlantic.

Capitala: Ciudad de Mexico, una din marile metropole ale lumii, situat in extremitatea sudica a Podişului Mexican, la 2.250 m; zona depresionara din platoul Anahuac, in care se gaseste oraşul, este presărata cu lacuri (Texcoco, Xochimilco, Chalco s.a.) si dominata de conuri vulcanice intre care Popocatepetl si Iztaccihuatl.

- Relieful- caracteristici de ansamblu

Mexicul porneste in mod radial de pe platoul Valea Mexicului ( Valea Anáhuac),

centrul sau fizic si politic Construit pe ramasitele fostei capitale aztece Tenochtitlán , in 1521 , Ciudad de México este inconjurat de cele mai fertile terenuri din intreaga tara.

Aceasta tarafoarte diversificata din punctde vedere geografic este totusi dominata de munti Mergand spre sud , de la granita cu Statele Unite , pe aproximativ 1.200 km , exista doua grupe ale lantului muntos Sierra Madre ( in traducere , “ muntii- mama”):

grupa orientala si grupa occidentala. Intre ele , platoul mexican cuprinde o serie de munti mai mici si vai inalte , in nord aflandu-se deserturile Chihuahua si Sonora Inconjurata de Oceanul Pacific si de Marea Cortés , Peninsula Baja California este formata din deopotriva din desert si munti , cu opt lanturi muntoase importante , o multime de insule ( I. Cedros si I. Angel de la Guarda)si o linie de coasta unita , de aproape 4.800 km.

Un filon principal de minerale pretioase din cele doua grupe muntoase , mai sus mentionate , ale lantului Sierra Madre , a facut din acesti munti neprimitori si accidentati unul dintrecele mai explorate locuri decatre spanioli , mineralele fiind in continuare o importanta sursa de venituri

Mexic detine si de unele dintre cele mai inalte varfuri de pe continent – printrecare se numara Pico de Orizaba , Iztaccíhuatl si La Malinche – care se grupeaza in Cordiliera Neovulcanica , in partea de sud a grupei orientale din Sierra Madre La fel ca si El Nevado de Colima , de pe coasta Pacificului , vulcanul Popocatepetl este in prezent activ si inchis alpinistilor Cutremurele si erupţiile vulcanice sunt frecvente.

Putinele zone joase din Mexic se afla in Peninsula Yucatan – o platforma de calcar brazdata de rauri si bazine carstice care se varsa in Marea Caraibelor La nord si vest de Yucatan , de-a lungul Golfului Mexic , se afla o zona intinsa de campii tropicale sau subtropicale , traversate de rauri , mlastini si estuare. De-a lungul coastei Pacificului si pana spre sudul Mexicului si a Guatemalei , sunt prezente doua lanturi muntoase – Sierra Madre del Sur si Sierra Madre de Chiapas

2. Istoria Mexicului

- Perioada precolumbiană (până în 1519)

După ultimele cercetări aşezarea cea mai veche de pe teritoriul statului Mexic a fost „Tlapacoya” o descoperire arheologică a unei aşezări omeneşti amplasată în partea centrală a ţăii unde s-au găsit unelte primitive cu vârf obsidian ce datează după unii din anii 22.000 şi 20.000 î.Hr. Primele urme de activitate agricolă datează ca. din anii 1500; 1900 î.Hr. Oraşul precolumbian Tlatilco unde s-au găsit urme ale culturii olmece, toltece şi aztece a fost locuit prin secolul IV fiind apoi abandonat. Prin anii 1500 poporul care domină pe teritoriul Mexicului de azi au fost aztecii.

Dupa caderea civilizatiei Toltec, infloritoare de-a lungul secolelor al zecelea si al unsprezecelea, valuri de imigranti au populat masiv zona platoului central din Mexic, in jurul lacului Texcoco. Ajunsi aici, aztecii au fost inconjurati de vecini puternici si au fost obligati sa ocupe zona mlastinoasa din partea de vest a lacului. De asemenea, au fost nevoiti sa plateasca tribut. Singura lor bucata de pamant neatinsa de ape era o insula foarte mica, inconjurata de mlastini.

Cu toate acestea, aztecii au crezut inca de la inceput ca vor putea sa transforme o mica zona mlastinoasa intr-un vast si puternic imperiu in mai putin de doua secole, si aceasta datorita credintei lor intr-o anumita legenda. Legenda spunea ca ei ar fi urmat sa-si dezvolte o civilizatie infloritoare intr-o zona mlastinoasa in care ar fi vazut un cactus crescand direct dintr-o roca si, langa cactus, un vultur mancand un sarpe. Preotii au spus ca au vazut toate acestea atunci cand au pus prima data piciorul in mlastina.

Chiar si astazi, ca o continuare a traditiei, vulturul, cactusul si sarpele apar pe toate bancnotele mexicane. Pe masura ce populatia azteca a crescut la numar, si-a pus la punct organizatii militare si civile superioare. In 1325 au fondat orasul Tenochtitlan -capitala. Mlastinosul lac a fost transformat de catre azteci in asa-numitele “chinampas” (gradini foarte productive formate prin extragerea noroiului de pe fundul lacului pentru a forma insule artificiale).

Podurile au fost construite pentru a lega orasul de zonele din imprejur, apeducte si canale au fost de asemenea sapate peste tot prin oras, pentru a transporta alimente si in general bunuri catre populatie. Templele au inceput sa domine peisajul, construite fiind in scopuri religioase, si beneficiind de o arhitectura deosebita, incadrate de piramide si alte structuri gigantice. Ca rezultat al pozitiei sale geografice, cat si al gradului ridicat de organizare, orasul a inflorit. In timp ce spaniolii, condusi de Hernan Cortez, isi incepeau cuceririle in 1519, marea piata din centrul orasului atragea peste 60.000 de oameni in fiecare zi. Multe din bunuri (inclusiv cele primite drept tribut de la popoarele cucerite) erau exportate din oras, pentru a fi comercializate in alte regiuni ale imperiului si Americii Centrale.