Monografie - Bârlad

La alegerea orasului Barlad, in scopul analizei geografice a raportului dintre zonele rezidentiale si cele industriale, a contat faptul ca acesta este orasul in care am locuit 19 ani si pe care il cunosc cel mai bine. Am ales tema mai sus mentionata deoarece orasul Barlad este un oras ce a cunoscut, in special in perioada comunista, o dezvoltare a multor ramuri industriale.

Materiale de arhiva: Directia Judeteana a Arhivelor Nationale Iasi, fondurile: Prefectura judetului Tutova, Primaria orasului Barlad, Inspectoratul Scolar al judetului Tutova, Spitalul “Barlad si Elena Beldiman”, Unitati Scolare, Arhiva Bibliotecii “Stroe Belloescu”, Arhiva Casei de Cultura a Sindicatelor Barlad, Arhiva Colegiului “Gh. Rosca Codreanu”, Barlad.

Documente publicate: Almanahul Liceului “Mihail kogalniceanu”, Iasi 1932; Anul revolutionar 1848 in Moldova, Editura de Stat, Bucuresti, 1950; Analele Parlamentare ale Romaniei; Antonovici Ioan, “Documente Barladene”, I-V, Barlad, 1906-1928; Anuarul oficial al Ministerului Culturii si Instructiunii Publice pe anul 1883, Bucuresti, 1883; Anuarul Muzeului de Istorie Bacau “Carpica” etc.

De la prima schita monografica “Notite despre Barlad”, a lui Alexandru Papadopol Calimah(1889) pana la “Istoria Barladului”, in doua volume, (1998) s-a scurs mai bine de o suta de ani, timp care a permis publicarea unor colectii de documente de mare valoare: “Ispisoace” si “Zapise”, in sase volume(1906-1926), “Surete” si “Izvoade”, in 25 de volume (1906-1929) de catre istoricul Gheorghe Ibanescu, membru al Academiei Romane, “Documente Barladene”(1911-1926) de catre Iacob Antonovici, episcop al Dunarii de Jos si al Husilor (lucrare premiata de forurile academice); lucrari de sinteza precum “Barladul cultural” (1938) a profesorului Gheorghe Vrabie (lucrare de asemenea premiata de Academie); “Monografia judetului Tutova” (1943) a lui I. Al. Craciun, “Monografia municipiului Barlad ” (1974), “Miscelaneum. Barlad odinioara si astazi”, in patru volume(1980-1984).

Municipiul Barlad este situat in Podisul Moldovei la intersectia dintre paralela de 40˚14’ latitudine nordica cu meridianul de 27˚40’ longitudine estica. Din punct de vedere economic, municipiul Barlad se situeaza aproape de intersectia unor importante cai rutiere si feroviare, pe traseul dintre nordul si sudul Moldovei, dintre Valea Prutului si Valea Siretului, la DN 24(DE 581), care asigura legatura dintre centrul si sudul Romaniei cu Republica Moldova, prin punctul de frontiera Albita. Prin Barlad se face de asemenea legatura intre Bucuresti si Iasi.

Asezat in Podisul Moldovei, la contactul dintre doua subunitati ale Podisului Barladului-Dealurile Tutovei- spre vest si Dealurile Falciului spre est- municipiul Barlad ocupa o parte a albiei majore a raului cu acelasi nume, pe o suprafata de 1456 ha, din care 1028 este teren intavilan. Valorile altitudinale cele mai ridicate ale dealurilor din apropierea orasului se inregistreaza in Dealul Crangului(311 m) si Dealul Mare (264 m). Altitudinea maxima din aria urbana este de 172 m, iar cea minima de 89m. Cercetarile geologice efectuate in zona inconjuratoare orasului au pus in evidenta resurse capabile sa dezvolte si sa intretina o viata economica relevanta: hidrocarburi(predominant gazeifere), pietrisuri(ca material de constructii), argile si lehmuri leossoide (pentru fabricarea caramizilor de constructii), straturi aquifere (cu un grad ridicat de mineralizare, ce le-ar putea face utile in tratamente terapeutice), ape de adancime(excelente surse potabile).

Pe raza municipiului Barlad se intalnesc mai multe tipuri de ape continentale. In categoria apelor curgatoare, principalul curs de apa este raul Barlad, cu o serie de afluenti cu debite mici. Din categoria apelor statatoare, mai importante sunt Balta Regiei si Lacul Prodana, acesta din urma beneficiind de amenajari pentru agrementul populatiei. In apropierea orasului, exista doua acumulari de apa, barajele “Rapa Albastra” si “Cuibul Vulturilor”, unde se gasesc importante surse de ape subterane, freatice si de adancime.

Din punct de vedere istoric, desi un targ isi are originea in vremuri mult mai indepartate, Barladul a fost atestat documentar pe la 1174 in vechea cronica rusa. Aici, Cneazul de Suzdal, Andrei, trimite pe fratii sai, unul la Smolek si altul la Barlad caci in tara ruseasca nu mai aveau voie sa stea. Barladul amintit aici este desigur in afara Rusiei si dupa cercetarile facute de numerosi istorici si scriitori se constata ca este vorba de orasul nostru.