Piața turistică a Italiei

1.ELEMENTE DE CADRU GENERAL

a). Asezare, vecini: 30◦ 40’- 47◦ 5’ latitudine nordica◦

6◦ 33’ - 18◦30’ longitudine estica

Italia este un stat suveran european, amplasat la Peninsula Italică şi câteva insule la Marea Mediteraneană, cele mai importante fiind Sicilia şi Sardinia. Se învecinează cu Franţa la nord-vest, Elveţia şi Austria la nord şi Slovenia la nord-est. De asemenea înconjoară două enclave: San Marino şi Vatican şi are o exclavă numită Campione d'Italia pe teritoriul elveţian. Capitala Italiei este Roma.

b). Mediu politic:

Constituţia din 1948 a stabilit un parlament bicameral (Parlamento), consistând din Camera Depuataţiilor (Camera dei Deputati) şi Senat (Senato della Repubblica), o putere judiciară, şi una executivă (condusă de un prim ministru) (Presidente del Consiglio dei Ministri). Preşedintele republicii este ales pe 7 ani de către parlamentul reunit cu un contingent mic de delegaţi regionali. Preşedintele nominalizeză prim ministrul, care propune ceilalţi miniştri (care înainte erau aleşi de preşedinte). Consiliul de Miniştrii (în mod general, dar nu necesar este compus din membri ai parlammentului) trebuie să păstreze secretele ambelor camere (Fiducia).

Camerele parlamentului sunt populare şi sunt alese în mod direct printr-un sistem mixt majoritar şi proporţional. Camera Deputaţiilor are 630 de membri. În plusul celor 315 de mebrii aleşi, Senatul îi include şi pe foştii preşedinţi şi alte diverse persoane, conform prevederiilor constituţionale. Ambele camere sunt alese pentru maxim 5 ani, dar pot fi dizolvate înainte de expirarea termenului normal.

Sistemul judiciar italian este bazat pe dreptul roman modificat prin Codul napoleonic şi prin ultimele schimbări. O curte constituţională, Corte Costituzionale, care poate trece peste constituţionalitatea legilor, este o inovaţie post-Al Doilea Război Mondial.

c). Istoric:

Istoria Italiei este probabil cea mai importantă în privinţa dezvoltării culturale şi a dezvoltării sociale din mediterană. Ţara a fost o gazda pentru importante activităţi în timpurile preistorice, şi de aceea săpături arheologice pot fi găsite în multe regiuni: Lazio şi Toscana, Umbria şi Basilicata. După Magna Graecia, Civilizaţia etruscă şi Imperiul Roman care a venit să domine acestă parte a lumii, au urmat Evul Mediu Umanismul şi Renaşterea, care au ajutat mai apoi la formarea filozofiei şi artei europene. Oraşul Roma conţine unele dintre cele mai importante exemple de Baroc.

Italia în era modernă a devenit un stat-naţiune efectiv - pe 17 martie, 1861 - când statele peninsulei şi Cele două Sicilii au fost unite de către regele Victor Emmanuel II din dinastia de Savoia. Arhitectul unificaţiei italiene, oricum, a fost Contele Camillo Benso di Cavour, primul ministru al lui Victor Emmanuel. Roma însăşi a râmas un deceniu sub Papalitate, devenind parte a Regatului Italiei doar pe 20 septembrie, 1870, data finală a unificării italiene. Vaticanul este acum o enclavă independentă înconjurată de Italia, ca şi San Marino.

Italia participă alături de Antantă în primul război mondial.

Dictatura fascistă a lui Benito Mussolini care a început în 1922 a condus la o alianţă dezastroasă cu Germania şi cu Japonia numită Axa Berlin-Roma-Tokio (Puterile Axei) şi la înfrângerea ultimativă a Italiei în cel de-al doilea război mondial. Pe 2 iunie, 1946 un referendum asupra monarhiei a rezultat în stabilirea Republicii Italiene, care a dus la adoptarea unei noi constituţii pe 1 ianuarie, 1948. Membrii familiei regale au fost trimişi în exil datorită asocierii lor cu regimul fascist.

Italia a fost membră fondatoare a NATO şi a Uniunii Europene, şi s-a alăturat grupului de creştere a unificării politice şi monetare din Europa de Vest, incluzând introducerea Euro în 1999.

d). Demografie:

Italia este în general o omogenitate lingvistică şi religoasă, totuşi, cultura sa, economia sa şi politica sa sunt diverse. Italia are a cincea densitate a populaţiei europene ca mărime, atingând 196 de oameni pe km². Grupurile minoritare sunt mici, cele mai mari fiind cel vorbitor de limba germană în Tirolul de Sud (1991: 287.503 germani şi 116.914 italieni) şi cel de limba slovenă lângă Trieste.