Prezentarea biodiversității în Județul Argeș

CAPITOLUL 1

CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ

1.1. Date generale

Judeţul Argeş este situat în partea central-sudică a ţării, în bazinul superior al râului cu acelaşi nume, fiind delimitat la sud de paralela de 44°83’ latitudine nordică şi la nord de cea de 45°37’ latitudine nordică, la vest de meridianul de 24°25’ longitudine estică, iar la est de cel de 25°20’ longitudine estică.

Principalele altitudini muntoase

Asemănător unui amfiteatru natural, relieful judeţului Argeş e variat şi repartizat proporţional coborând în trepte de la nord la sud, cuprinzând toate unităţile geomorfologice carpato - transdanubiene.Treapta înaltă a reliefului este constituită de culmile munţilor Făgăraş, Iezer-Păpuşa, Piatra-Craiului, şi Leaota.

Munţii Făgăraş sunt alcătuiţi din şisturi cristaline, reprezentând unitatea montană cea mai înalta nu numai din Carpaţii Meridionali, dar şi din întreaga ţară, cu vârful cel mai înalt , Moldoveanu de 2544 m, urmat de Negoiu, de 2535 m.

Temperatura ambientală

Dispunerea în trepte a reliefului joacă rolul principal în conturarea tipurilor de climă ce apar în judeţul Argeş. Un alt factor important este orientarea generală spre sud a întregului relief: munţii din nord totodată joacă rolul de barieră în calea unor influenţe legate de circulaţia generală a atmosferei. În aceste condiţii apar următoarele tipuri de climă: climatul de munte, de deal si de câmpie.

1.2 Resurse naturale

Resursele naturale reprezintă o componentă esentială a patrimoniului judetului Argeş. Dintre cele care interesează în mod direct activitatile umane sunt:

• resurse naturale epuizabile dintre care unele sunt resurse: neregenerabile –

minerale si combustibili fosili; regenerabile – apa, aer, sol, floră, faună.

1.2.1 Resurse naturale neregenerabile

În zona municipiului Curtea de Argeş există depozite de argilă, marne şi nisipuri într-o fâşie îngustă, între zonele Zigoneni şi Valea Sasului.

1.2.2 Resurse naturale regenerabile

In judeţul Argeş există însemnate bogăţii naturale. Singurele surse de materii prime regenerabile le constituie apa cu un volum al resursei de 1477 milioane m3/an şi lemnul provenit din păduri.

1.3. Date demografice şi organizare administrativ teritoriala

Judeţul Argeş este situat in sudul României si ocupa o suprafaţa de 6826 kmp. Se învecinează cu judeţele Sibiu si Braşov, la est cu judeţul Damboviţa, la vest cu judeţul Vâlcea si la sud cu judeţele Olt si Teleorman.

CAPITOLUL 2

CONSERVAREA NATURII SI A BIODIVERSITATII, BIOSECURITATEA

2.1. Biodiversitatea in judetul Arges

Componenta esentiala pentru “ serviciile “ ecosistemelor – reglarea climei, apei, aerul, fertilitatea solului, combustibil, etc.Biodiversitatea cuprinde gene, specii,si ecosisteme in multipla lor varietate.

Aşezarea geografică, prezenţa sistemului muntos –deluros al Carpatilor, diferentierile regionale climatice, varietatea geologico-pedologica a dus la diversitatea floristica si faunistica si stabilirea a 21 de regiuni ecologice pentru Romania.

“Gazda “ a unor specii unicat mondial, cu rezonanta profunda in lumea stiintifica , pe suprafata judetului Arges, regasim tipuri de habitate mergand de la paduri mature virgine, gen”Iedu-Cernat” pana la turbarii in formare ( zona Iezerul Moldoveanului ) sau specii care sunt pe cale de disparitie din fauna Europei, cum este ursul brun sau rasul. Evaluarea stiintifica a biodiversitatii la nivel judetean a dus la stabilirea a unui numar de 7 situri “Natura 2000”.care reprezinta arii speciale de conservare pentru habitate si specii potential amenintate de expansiunea umană.

2. 2. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică

2. 2. 1. Habitatele naturale

Argeşul, judet in care se regasesc bioregiunile continentala si alpina, cuprinde habitate naturale cu o stare de conservare buna. Insa transformarile suferite de regimul proprietatii se pot considera amenintari la adresa lor in masura in care retrocedarile funciare si extinderea terenului intravillan al localitatilor montane se desfasoara la limita cadrului legislativ.

Activitatea de protecţia naturii a avut ca obiectiv principal realizarea propunerilor reţelei ecologice Natura 2000, ce cuprinde ariile naturale de interes comunitar, condiţie de integrare europeană si modalitate noua de abordare a conceptului dezvoltarii durabile.

I.Habitate de ape dulci

Ape puternic oligomezotrofe cu vegetaţia bentică deChara sp.

Râuri alpine şi bancurile de-a lungul acestora cu vegetaţie erbacee

3. Râuri alpine şi vegetaţia lor lemnoasă cu Myricaria germanica

II.Habitate de pajişti şi tufărişuri. Pajişti alpine.

1.*Tufişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron

2.Formaţiuni cu Juniperus communis şi J.sibirica în zone sau pajişti calcaroase

3.Pajişti calcaroase alpine şi subalpine

4. *Pajişti bogate în specii de Nardus

5. *Pajişti uscate, situri importante pentru orhidee

6. Pajişti umede cu ierburi înalte

7. Pajişti cu Molinia pe soluri turboase (Molinion coerulae)

8. Pajişti de altitudine joasă cu Alopecurus pratensis şi Sangiusorba officinalis

9. Fâneţe montane

III.Habitate din turbării şi mlaştini

*Turbării active

Mlaştini alcaline

Mlaştini cu surse de apă bogată în săruri minerale

IV.Habitate de stâncării şi peşteri

1.Grohotişuri calcaroase ale etajelor montane

2. Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică

V.Habitate de pădure

Păduri bătrâne caducifoliate naturale hemiboreale bogate în epifite

2. *Păduri mlăştinoase caducifoliate

3. Păduri tip Luzulo-Fagetum

4.Păduri tip Asperulo-Fagetum

5. Păduri subalpine cu Acer

6. *Păduri aluviale cu Alnus glutinosa, A.incana şi Fraxinus excelsior

7. Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane

8. Păduri alpine cu Larix decidua şi/sau Pinus cembra

9. Păduri de Pinus sylvestris pe substrat calcaros

* semnifică habitat prioritar