Studiu pentru Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Caraș-Severin

Capitolul I Prezentare generală și analiza situației actuale

1.1 Cadrul turistic natural, socio-economic și cultural

Județul Caraș-Severin reprezintă unul dintre județele cu potențial turistic ridicat deoarece are numeroase obiective turistice naturale și antropice cu o valoare națională și internațională.

Din punct de vedere administrativ Județul Caraș-Severin are o suprafață de 8.520 km² și o populație de 332.688 de locuitori. Județul dispune de o densitate a populației destul de redusă 25 locuitori/km², datorită reliefului predominant muntos.

Județul Caraș-Severin este situat în partea de sud-vest a României, având următoarele limite:

• Sud-vest Serbia

• Sud-est Județul Mehedinți

• Est Județul Gorj

• Nord- est Județul Hunedoara

• Nord-vest Județul Timiș

Relieful Județului Caraș-Severin dispune de o mare diversitate: 65,4% relief muntos, 16,5% relief depresionar, 10,8% dealuri, 7,3% câmpiile.

După cum se observă relieful muntos predomină foarte mult în zonă și este reprezentat de subdiviziunea sudică a Carpaților Occidentali, adică grupa Munții Banatului.

Din această grupă fac parte următorii munți principali:

• Munții Almăjului cu altitudinea maximă de 1224 m, vârful Svinecea Mare și sunt alcătuiți în mare parte din gnaise, cuartițe și mai apar sectoare de chei pe Sirina, Putna și Rudăria.

• Munții Locvei au o altitudine de 735 m, vârful Corhanu Mare, sunt situați în partea de vest a Munților Banat și au o structură petrografică alcătuită din șisturi cristaline și calcare.

• Munții Aninei sunt situați în partea centrală, au relief carstic, iar în interiorul munților se găsesc Cheile Nerei (18 km), Cheile Carașului (19 km) fiind cele mai importante.

• Munții Dognecei au o altitudine maximă de 617 m, vârful Culmea Mare, sunt situați în partea de nord-vest și au o structură petrografică alcătuită din șisturi cristaline, calcare și gresii.

• Munții Semenic cu vârful Piatra Goznei 1447 m, sunt situați în partea de nord-est și reprezintă un important colector al apelor.

• Defileul Dunării de la Porțile de Fier are o lungime de 130 km și face parte dintr-o zonă cu o structură petrografică complexă.

Depresiunile, dealurile și câmpiile ocupă o suprafață redusă față de relieful montan.

Unitățile cele mai importante sunt:

• Depresiunea Caransebeș, Depresiunea Almăjului cu altitudini cuprinse între 300-450 m.

• Dealurile Bozoviciului cu altitudini de 500-800 m, Dealurile Oraviței și Dealurile Dognecei.

• Câmpiile din Munții Banat sunt reprezentate de subunitățile Câmpiei Timișului: Câmpia Carașului, Câmpia Bârzavei, Câmpia Lugojului.

Rețeaua hidrografică se caracterizează prin următoarele râuri importante:

• Timiș cu afluenții săi Bârzova, Pogăniș, Bista

• Caraș

• Nera

• Cerna

• Dunărea care mărginește la sud județul.

Principalele lacuri sunt:

• Lacul Buhui este un lac în depresiuni carstice

• Lacuri de acumulare: Văliug, Secu

• Lacuri hidroenergetice: Trei Ape, lacul Poiana Ruscăi

• Lacul Pogăniș este un lac situat în zonele de exploatare a sării.

Fig. 1.1 Lacul Buhui

Clima este temperat continentală cu influențe submediteraneene.

Temperatura medie anuală este de 10-11ºC în zona deluroasă și de câmpie și 4-9ºC în zona montană.

Cantitatea de precipitații crește cu altitudinea și avem 700 mm în zonele joase și ajunge la 1400 mm pe culmile muntoase.

Vânturile specifice sunt brizele montane, austrul și coșava.

Vegetația Județului Caraș-Severin diferă în funcție de altitudine (de la câmpie până la crestele munților).

Zona stepei și silvostepei ocupă suprafețe în zona de câmpie și întâlnim plopi, sălcii, ulm.

Zona pădurilor întâlnim etajul de stejar 200-500 m cu carpen și frasin

Etajul fagului 500-1200 m în dealurile înalte și munți joși și întâlnim fag în amestec cu gorun și brad, iar la partea superioară în amestec cu conifere.

Fauna este influențată de etajele vegetației:

• în stepă și silvostepă întâlnim rozătoare (hârciog, popândău), păsări (prepeliță, potârniche, dropia),

• în zona pădurilor – stejarului avem lup, vulpe, cuc, veveriță,

• în zona fagului întâlnim privighetoare, jder, lup, ciocănitoare.

În această zonă mai întâlnim specii de crustacei, melci, vipera cu corn și scorpionul.

1.2 Resurse turistice

Potențialul turistic natural

Județul Caraș-Severin dispune de numeroase obiective turistice importante:

• Defileul Dunării cu Cazanele

• Zona carstică Anina

• Cheile și amenajările turistice din Semenic – Cheile Nerei și Cheile Carașului

Munții Aninei, Dognecei, Almăjului, Semenic și Locvei reprezintă un ansamblu montan care formează o zonă turistică importantă unde turiști pot practica turismul complex.

În zona Munților Semenic întâlnim următoarele rezervații naturale și arii protejate:

• Rezervația Buhui Marghitas

• Rezervația Cheile Carașului este o rezervație floristică

• Rezervația Cheile Gârliștei

• Rezervația Izvoarele Cheile Carașului

• Rezervația Izvoarele Nerei

• Peștera Buhui

• Peștera Comarnic – rezervație speologică

• Peștera Popovăț - rezervație speologică

• Rezervația Valea Mare – rezervație floristică

Peștera Comarnic este cea mai mare peșteră din Munții Banatului, această peșteră dispune de galerii ce se întind pe cinci kilometrii.