Traseu turistic al mânăstirilor din Bucovina

“Tara de Sus”, cum numeau batranii partea dinspre munte a Moldovei, are o faima turistica pe care doar litoralul romanesc o intrece.I-au creat-o in primul rand numeroasele monumente ctitorite cu mai bine de 500 de ani in urma, in epoca lui Stefan Voievod, caruia chiar contemporanii i-au spus “cel Mare”, si a urmasilor sai care s-au straduit sa-i continue opera.Ei au reusit ca alaturi de “stilul moldovenesc” din arhitectura, inghegat in ultimii ani de domnie ai batranului Stefan, sa creeze un “stil moldovenesc” si in pictura murala, stralucit reprezentat de frescele cu care au acoperit in intregime fatadele exterioare ale unor biserici.

Este drept ca aceste stralucite monumente care aduc peste veacuri marturia marii puteri creatoare si inclinatia catre frumos a poporului roman au fost totdeauna prezente aici,de cand le-au inaltat stravechii voievozi ; este drept ca oamenii de arta au semnalat valoarea si originalitatea lor inca din veacul trecut. Dar starea lor de parasire, drumurile grele, orasele inecate in colb si uitare, faceau dintr-o excursie in Moldova de nord o indrazneata aventura.

In jumatatea nordica a Moldovei si mai ales in partea dinspre munte care se include in intregime in istorica “Tara de Sus”, aproape fiecare loc are o amintire istorica. Doar aici, la adapostul muntiilor si codriilor s-au aflat primele capitale ale statului feudal al Moldovei (Baia, Siret si Suceava) ;aici sunt resturile celor mai vestite si puternice cetati ; aici s-au inaltat cele mai multe din ctitoriile voievozilor Moldovei ; aici s-au nascut sau au trait o parte a vietii lor personalitati marcante ale culturii romane ca pictorii Octav Bancila si Stefan Luchian, compozitorii George Enescu, Ciprian Porumbescu, povestitorul Ion Creanga, marele poet Mihai Eminescu, scriitorul Mihail Sadoveanu, istoricul Nicolae Iorga.

Pe langa valoroasele monumente ale trecutului, plaiurile Moldovei de nord isi impun azi faima turistica si printr-o serie de noi constructii. Orasele cu nume de legenda s-au trzit din amorteala veacurilor de uitare. Noii ctitori nu s-au multumit sa aduca in patriarhalele asezari siluetele elegante ale noilor constructii, ci au preluat cu deosebita grija tot ce a insemnat de-a lungul anilor pasi inainte, tot ce este valoros si aminteste de trecutul glorios al romanilor.

In “ Istoria romanilor prin calatori “ Nicolae Iorga scria candva:”S-a zis de catre cutare imparat roman ca a gasit Roma de caramida si a lasat-o de marmura; tot asa s-ar putea zice de Stefan ca a gasit Moldova de lemn si alasat-o de piatra “

Calatorului prin Moldova de Nord i se ofera insa si alte puncte de mare atractie : peisaje de inantatoare frumusete, cu munti impaduriti si vai largi insorite, brazdate de ape limpezi si repezi, statiuni balno-climaterice cu vestite izvoare de ape minerale, centre insemnate de etnografie si folclor etc.

Glorioasele vestigii ale trecutului, alaturi de maretele realizari contemporane si de pitorescul naturii, fac ca partea nordiva a Moldovei sa alcatuiasca o zona turistica aparte si sa merite cu prisosinta un itinerar distinct.

Prezentare generala

Austriecii au numit-o “Die Buchenland”, “Taramul Padurilor de Fag” din zona. Bucovina istorica era aproape dubla fata de cum este acum, dar partea nordica apartine acum Ucrainei, ca urmare a Pactului sovieto-german Ribbentrop-Molotov, din august 1940. Ceea ce ramane formeaza partial tinutul administrativ al Sucevei. Judetul Suceava se invecineaza la nord cu Ucraina, la vest cu regiunea romana Transilvania, cu judetele Bistrita-Nasaud si Maramures, de-a lungul culmilor carpatice. La estul si sudul Sucevei, se afla judetele din Moldova: Iasi si Botosani in est, Neamt, Harghita si Mures in sud.

Bucovina reprezinta o sinteza a varietatii, armoniei si frumusetii peisajelor romanesti, bogatia sa de relief, cu munti, podisuri, trecatori, dealuri, campii, vai, rauri si lacuri, cu padurile sale, cu fauna si flora.

Carpatii Estici se extind dinspre frontiera ucraineana la nord pana departe, la raul Prahova, la sud. Acestia, alaturi de Subcarpati, ocupa cele doua treimi vestice ale Bucovinei, in timp ce in partea estica se intinde podisul Sucevei. Regiunea de munte este formata dintr-o serie de obcini paralele, orientata intr-o directie aproximativa de la nord la sud.

n termeni largi, climatul regiunii este temperat continental, dar conditiile fizice au creat doua mari sub-categorii: climatul muntelui si cel al podisului.

Temperaturile medii anuale variaza intre 0 grade Celsius, 6 grade pe partea vestica a Obcinei Mari si aproape 7-8 grade in podis. Acestea sunt temperaturi joase, in comparatie cu restul Moldovei, dar climatul Bucovinei este dominat de regiunea muntoasa. Specifice acestei zone sunt iernile lungi, cu multa zapada, si verile reci si umede. Precipitatiile medii anuale sunt de 700 mm.

MANASTIRILE BUCOVINEI

Humor, Moldovita, Arbore, Voronet, Sucevita sunt in istoria artei sacre romanesti,manastirile foarte importante.

Suntem in secolul XV – Stefan cel Mare(1457-1504) domneste asupra Moldovei.El a fost ca o puternica fortificatie crestina in fata valului otoman.Acest domnitor denumit”cel Mare” a facut din Moldova un stat puternic centralizat in care s-au dezvoltat comertul, arta, cultura. Drept recunostinta pentru victoriile sale in razboaie,a ridicat biserici si manastiri si a insuflat intregii tari aceasta inspiratie creatoare care a persistat si la urmasii sai, in special la Petru Rares(1527-1546).