Potențialul Balneoclimateric al Stațiunii Turistice Vatra Dornei și Valorificarea Sa

POTENŢIALUL BALNEOCLIMATERIC AL STAŢIUNII TURISTICE

VATRA DORNEI ŞI VALORIFICAREA SA

A - Analiza componentelor spaţiului geografic

Aşezare geografică

La confluenţa Bistritei Aurii cu Dorna se găseşte aşezat oraşul Vatra Dornei, în inima unui mirific şi interesant sistem depresionar. Oraşul este situat la altitudinea de 802 m, în zona de interferenţă a paralelei de 47°22'00'' cu meridianul de 25°22'21''. De aici, drumurile se ramifică în patru direcţii diferite şi anume în amonte pe firul Bistriţei se găsesc localităţile Iacobeni, Ciocăneşti, Cârlibaba; în amonte pe râul Dorna se înşiră Dorna Cândrenilor şi Poiana Stampei, tot în amonte pe Neagra, localităţile Şarul Dornei, Neagra Şarului, Panaci şi în aval pe Bistriţa, Comuna Dorna Arini continuată cu Crucea pâna la Broşteni.

Privilegiul de a fi un ţinut compact a avut darul să menţină unitatea tradiţiilor specifice economice şi culturale ale băştinaşilor. Suprafaţa Ţării Dornelor este de 1100 km2, depresiunea având 435 km2 şi rama montană 665 km2 şi este cuprinsă între 47°20' si 47°34' latitudine nordică şi 25°-25°22' Suhard, situat în partea centrală a grupei nordice a Carpaţilor Orientali ocupând o suprafaţă de circa 325 km2, are o orientare generală NV - SV măsurând 35 km, culme ce se prelungeşte de-a lungul malului drept al Bistriţei Aurii.

Suhardul este delimitat de o serie de văi, depresiuni şei adânci, fapt care conferă o individualitate pregnantă. Valea Bistriţei Aurii se interpune între Suhard, Zimbroslava şi Munţii Tibau, Obcina Mestecăniş şi Masivul Giumalău.

În partea de NV - pasul Rotunda (1271m) este o puternică inflexiune între Masivul Suhard şi Munţii Rodnei, Izvoarele Someşului Mare, pasul Suhard (1150m) Coşnei până la ieşirea din depresiune formează limita spre Munţii Bârgăului de sud, Depresiunea Dornelor cu compartimentele sale Poiana şi Dorna se intercalează ca un spaţiu întins între Suhard şi Munţii Călimani, cel mai grandios edificiu vulcanic din ţara noastră.

Reprezentând o limită clarăa spre SV, pe o lungime de 22 km Valea Coşnei are un talveg ce coboară de la 1150m, la 860m în punctul de confluenţă cu Dorna. La rândul ei, Dorna, de la confluenţa cu Coşna până la Vatra Dornei curge în zona limitei sudice cale de 15 km. La confluenţa Dornei cu Bistriţa Aurie se află cea mai coborâtă porţiune din zona Masivului Suhard reprezentând 791 m altitudine absolută.

Masivul Suhard este o prelungire a sâmburelui cristalin al Munţilor Rodnei cu modificările survenite continuu în decursul timpului în constituţia geologică.

Munţii Bârgăului, spre vest prezintă culmi puţin înalte netezite de circa 1100 m şi văi largi cu terase. Se înalţă din loc în loc mai multe măguri vulcanice de andezite, conice cu versanţi povârniţi, bine împăduriţi.

Alte culmi muntoase, de această dată spre sud, reprezintă aripa dinspre nord a Munţilor Călimani care inchide imensul crater (10-12 km). Aceste culmi cuprind Pietrele Roşii, 12 Apostoli, Lucaciu, Serba, Dealu Negru. Lungimea totală a culmii este de circa 25 km, iar lăţimea cuprinsă între 3-6 km. Orientarea este SV-NE. Structura geologică este de data aceasta de origine vulcanică cu modificările survenite în decursul timpului. Ceea ce atrage atenţia la acest masiv este profilul greoi şi asimetria sa.

Munţii Bistriţei Mijlocii, dispuşi sub forma unui lanţ continuu sunt dispuşi între depresiunea Sar, Valea Neagră a Broştenilor, valea Bistriţei. Culmea principală are mai multe vârfuri: Pietrosul 1794m, Scăricica, Bârnarul, Grintieş, iar în sudul lor vârful cel mai înalt - Budacul 1864m. Masivul Giumalău cu forme de relief domoale este format din şisturi cristaline cu o înăltime de 1857m şi se continuă până la culmea Mestecăniş care are o altitudine medie de 1150m, cu varful Dadu de 1515 m.

Cadrul natural – suport al activităţii turistice

Teritoriul administrativ al oraşului, în suprafaţă de 14.434 ha, este format din 4 localităţi: municipiul Vatra Dornei propriu zis şi trei localităţi componente cu caracter rural (Argestru, Roşu şi Todireni) şi se desfăşoară între extremitatea estică a muntelui Suhard, extremitatea sudică a masivului Giumalău şi jumătatea nordică a Masivului Călimani.

Municipiul Vatra Dornei se află într-o depresiune intramontană de origine tectonico-vulcanică, una dintre cele mai interesante şi mai pitoreşti depresiuni din ţara noastră.