Unitatea omogenă-neomogenă în cadrul Orașului Brăila

REZUMAT:

Proiectul de faţă prezintă analiza obiectivă a cartierului Vidin-Brăiliţa, parte componentă a Brăilei, insă cu un statut special în cadrul oraşului datorită unor factori, vom vedea pe parcurs, defavorizanţi. Gradul de infracţionalitate ridicat, diversitatea etnică, şi per ansamblu calitatea locuirii şi implicit a vieţii vor fi aspectele principale ce vor fi atent analizate şi justificate prin date concrete preluate de pe teren şi mai ales prin observarea atentă de-a lungul anilor petrecuţi în cadrul acestui cartier, a nivelului de viaţă în general şi a diferenţelor clare dintre acesta şi alte cartiere componente.

CUVINTE CHEIE:

Şomaj, infracţionalitate, nivel de trai, siguranţa locuirii.

1.INTRODUCERE

Una din condiţile fundamentale ale existenţei populaţiei umane este aceea de a locui. Locuirea

reprezintă procesul de convieţuire complexă a comunităţilor umane în aşezări (localităţi), în interrelaţii cu mediul natural şi cel creat de om. Este factorul fundamental de armonie, stabilitate socială şi de calitate a vieţii populaţiei umane, fiind elementul cheie al dezvoltării aşezărilor umane. Locuirea reprezintă o parte importantă a bogăţiei naţionale şi constituie o măsură a bunăstării sociale, precum şi un stimulent pentru economie şi investiţii. Fenomenul locuirii este definit nu numai de dimensiunea sa spaţială şi tehnologică. El este produsul unor relaţii complexe de natură socială, economică şi culturală, toate circumscrise unor coordonate istorice şi aflate în raport cu teritoriul. În plus, locuirea este determinată de relaţiile spaţiale şi

funcţionale pe care le stabileşte cu reţeaua dotărilor publice, pe care le încorporează (inclusiv reţele de servicii şi reţele edilitare). Locuirea cuprinde o întreagă structură de elemente constitutive (având în zona centrală a preocuparilor, locuinţa) şi este rezultatul unei serii întregi de determinări care depăşesc limitele stricte ale cadrului fizic şi spaţial.

Omogenitatea unui oraş este dată de interrelaţiile, şi conexiunile stabilite între cartierele, zonele funcţionale, spaţiile verzi, cu alte cuvinte toate părţile componente ale oraşului respectiv.În toată istoria umanităţii, civiliuaţiile care au prosperat şi dainuit în timp au fost cele care aveau o structură urbanistică (evident, în măsura în care exista noţiunea de "urbanism") omogenă, cu funcţii precis ierarhizate.Cartierul Vidin-Brăiliţa, cartier muncitoresc, a fost întotdeauna considerat o zonă cu multiple probleme, rău famată şi cu imposibilitate clară de asimilare în cadrul general al oraşului. Acelaşi statut îl au şi alte cartiere muncitoresti, precum Chercea, Pisc etc. Situaţia actuala nu este una tocmai nouă, ci dimpotrivă încă de când există atestări şi date reale se observă aceaşi imagine de periferie a acestui cartier.Studiile sociale prezintă cel mai clar diagnosticul zonei.Şomajul este principala problemă cu care se confruntă locuitorii acestui spatiu discriminat. În trecut majoritatea populatiei masculine era ocupata in activităţile portuare, activităţi ce nu cereau niciun fel de pregătire intelectuală ci doar forţă fizică.O dată cu industrializarea şi deschiderea uzinei Progresul, în aceeasi zonă, cele mai multe funcţii de sudori,mecanici etc,deci la fel meserii ce nu cereau pregătire, au fost ocupate tot de locuitorii cartierului Vidin Brăiliţa. Acest cartier, plus celelalte amintite mai sus, se confruntă şi cu alte probleme de igienă, salubrizare etc.De exemplu pe undele străzi nu se poate patrunde nici în caz de urgenţe.O altă problemă o reprezintă prezenţa minorităţii rrome, "găşti" ce au avut mereu conflicte cu altele din alte cartiere.

Proiectul de faţă incearcă o diagnosticare concretă a stării cu care se confruntă per ansamblu cartierul amintit, şi mai ales încearcă să răspundă la o serie de întrebări esenţiale.Este el o parte discriminată, neomogenă, şi neintegrată in contextul urban actual? Datele şi informaţiile vor putea răspunde la această întrebare pe parcursul textului.O altă întrebare de ordin social se referă la starea de mulţumire sau nemulţumire vis a vis de calitatea vieţii, a locuitorilor zonei.Răspunsurile primite prin intermediul sondajelor efectuate în perimetrul vizat reprezină instrumentul de bază de clarificare a acestei probleme.Locuirea unui spaţiu nu poate exista fară oameni, astfel încat omul ca entitate individuala, si mai apoi colectivul social reprezină organsimul esenţial in crearea unei "stări" urbanistice mulţumitoare.De aceea e necesar şi vital să se ţină cont de parerile locuitorilor zonei populate.Statul, şi mai apoi toate unităţile care rezultă din el şi care prezintă aceleaşi tendinţe de dezvoltare, regres sau stagnare, este un organsim viu in continuă schimbare, condus de oameni pentru oameni, cautandu-se mereu posibilitatea optima de imbunătaţire permanentă a calităţii vieţii şi a locuirii.

2.ZONA DE STUDIU-PREZENTARE GENERALĂ

Poziţia geografică a Brăilei o face una dintre localitaţile cele mai favorizate de natură din ţara noastră.Situată in est, sud-estul României pe coordonatele 45°16´17´´, latidudine nordică şi 27°58´33´´, longitudine estică, Brăila se află la zona de intersecţie a trei provincii istorice româneşti: Ţara Românească, Moldova si Dobrogea.

Tabel nr.1 Poziţia geografică a judeţului Brăila.

Punct extreme

(localitate) Judet vecin Longitudine estica Latitudine nordica

NORD Maxineni Galati - 28º45’

EST Frecatei Tulcea 28º10’ -

SUD Ciocile Ialomita 44º44’

VEST Galbeni Buzau 27º5’

Sursa: Anuarul ststistic al judetului Braila, 2006

Atestat documentar în anul 1368, municipiul Brăila s-a dezvoltat ca un vechi centru comercial şi portuar. Cele două funcţii ale oraşului au fost predominante până la începutul secolului al XX-lea. După această perioadă începe să se dezvolte foarte mult industria, după anul 1950, devenind funcţia predominantă a oraşului Brăila. Cartierul Brăiliţa reprezintă fosta comună Brăiliţa, aceasta devenind cartier după anul 1930, ca urmare a amplasării şi dezvoltării în cadrul ei a "Îήtreprinderii de Utilaj Greu - Progresul". Cartierul Brăiliţa este situat în partea de nord a oraşului; dacă iniţial a avut doar funcţia economică, ulterior, ca urmare a creşterii spectaculoase a numărului de locuitori din oraşul Brăila, acest cartier a căpătat şi funcţia rezidenţială. Cartierul Vidin este situat în partea de nord a oraşului, de fapt s-a dezvoltat în continuarea cartierului Brăiliţa, după anul 1975, ca urmare a dezvoltării puternice a oraşului Brăila din punct de vedere economic şi, implicit, demografic. A apărut ca un cartier rezidenţial, funcţie pe care o deţine şi astăzi, aici fiind concentrate în exclusivitate locuinţe, blocuri în general, cu 4 etaje, case, alături de care s-au dezvoltat unităţi comerciale, sanitare, de învăţământ.