Dinamica Urbană a Municipiului Brăila

Rezumat: Prezentul articol, al carui titlu oferã de la prima privire o idee despre tema ce urmeazã a fi tratatã, are ca obiectiv o expunere, în mare, a evoluției municipiului Brãila din prisma mai multor aspecte: spațiale, economice şi demografice. Atestată documentar acum mai bine de 640 de ani, Brãila a cunoscut de-a lungul istoriei atât perioade de progres, cât şi de regres, datoritã evenimentelor politice. Situat într-un cadru natural fvorabil, ce a atras populația încã din timpuri strãvechi, în imediata vecinãtate a Dunãrii, municipiul Brãila a devenit cunoscut mai întâi ca un important centru comercial, ca apoi, în perioada comunistã, prin dezvoltarea intensã a industriei sã devinã un oraş complex, un centru polarizator. Dupã anul 1990, puternicele restucturãri industriale au dus la deprecierea nivelului de trai şi a gradului de dezvoltare al urbei.

Cuvinte cheie: dinamicã urbanã, dezvoltare, evoluție,

1. Introducere

Friedrich Ratzel definea oraşul ca fiind ,,acea localitate care se caracterizeazã printr-un anumit numar de locuitori, printr-o anumitã densitate a clãdirilor şi funcții comerciale (funcții neagricole)’’, iar Ianoş (1987) defineşte spaţiul urban ca un „spaţiu cu un anumit conţinut, structură şi organizare specifică, fiind o manifestare concretă a efectului interacţiunii în timp a spaţiilor demografice, sociale şi economice, proiectate pe spaţiul fizic”.

Oraşul apare prin procese succesive de aglomerare a populației într-un cadru fizico-geografic favorabil (cãi de comunicație, accesibilitate, resurse naturale bogate, relief variat, climat blând), iar Erdeli, Cucu (2007) menționeazã cã acesta ,,creeazã astfel premise economice de importanțã deosebitã pentru orice categorie de oraş’’.

Cucu (1981) susține cã ,, oraşul apare ca un produs al societãții, format în funcție de diveritatea condițiilor sociale, economice şi politice, cãrora li se adaugã de asemenea factorii elementelor mediului geografic respectiv. Oamenii sunt grupați în diverse tipuri de habitat pentru a exercita mai bine un fel de activitate, care poate devenii, în cele din urmã, factorul determinant în evoluția urbanizãrii în general.’’

Fiecare oraş are o serie de caracteristici (trecute, prezente şi prognozate pentru viitor în funcție de tendințele existente la nivel politic, economic, social) care îl definesc şi care îl diferențiază regional şi național de celelalte oraşe.

Dinamica unui oraş are foarte multe variabile: variabile spațiale, economice, moşteniri istorice, populație. Potențialul de dezvoltare este legat de în special de resursele naturale şi umane de care dispune oraşul, dinamica acestuia fiind o succesiune de echilibre şi dezechilibre între potențialul de dezvoltare şi capacitatea de valorificare a acestuia.

Prezentul articol ar putea rãspunde unor întrebãri precum: ,,Cum a evoluat municipiului Brãila de-a lungul timpului?’’ sau ,, Care dintre variabilele dinamicii urbane a avut rolul cel mai important pentru dezvoltarea Brãilei?’’. Rãspunsurile se regãsesc în tema şi conținutul articolului: Brãila a evoluat de la un sat de pescari la statutul de municipiu (17 februarie 1968) devenind astfel un oraş important cu o populație numeroasã, rolul cel mai important în dezvoltarea urbei avându- l economia, mai precis comerțul în prima fazã, dublat apoi de industrie.

2. Zona de studiu

Municipiul Brãila, reşedința județului Brãila, este situat în partea de sud-est a țãrii în imediata vecinãtate a Dunãrii, într-o zonã complexã de contact între unitãți fizico-geografice variate: Lunca Dunãrii, Câmpia Brãilei şi Câmpia Siretului Inferior. Aceastã localizare geograficã la contactul dintre luncã şi câmpie, favorizatã de condițiile naturale oferite de acestea, se resimt pregnant în aspectul exterior, structura funcționalã şi textura oraşului. Reliefului Brãilei este alcãtuit dintr-o terasã care are înãlțimea cuprinsã între 10m (Cartierul Lacul Dulce) şi 25m ( Grãdina Mare). Municipiul Brãila se aflã în zona climatului temperat continental, în ținutul climei de câmpie la contact cu clima specificã Luncii Dunãrii, cu o temperaturã medie anualã de 11,1° C. Cea mai importantã arterã hidrograficã a regiunii analizate este Dunãrea, care strãbate municipiul Brãila în estul sãu, fãrã Dunãre, Brãila ar fi fost un oraş oarecare. La Brãila predominã vegetația caracteristicã zonei de câmpie, pe terenul urban şi periurban dezvoltându-se o vegetație de stepã şi silvostepã modificatã de factorul antropic. 75% din suprafața municipiului Brãila este acoperitã cu cernoziomuri, iar restul de 25% cu soluri aluviale, solonceacuri şi aluviuni gleizate. Brãila are o populație de 216.929 locuitori (2002), facând parte din categoria oraşelor mari. În cadrul rețelei urbane, oraşul Brãila face parte din categoria municipiilor, oraşe importante cu o populație numeroasã, care au un rol însemnat în viața economicã, politicã, socialã şi cultural ştiințificã a țãrii. Economia municipiului se bazeazã în mare parte pe industrie, chiar dacã dupã anul 1989 multe dintre întreprinderi au fost închise, şi pe comerț, oraşul fiind cunoscut ca un important centru comercial al țãrii. Brăila este un important nod feroviar, legând Bucureştiul de Focşani şi Galaţi; prin oraş trece şi drumul european E87 care îl leagã de Tulcea şi Constanța, municipiul este totodata port la Dunare. Turiştii care ajung în municipiul Brãila pot vizita numeroasele sale locuri culturale (Muzeul de Etnografie, Casa Colecțiilor, Muzeul de Istorie, Teatrul Maria Filotti, Biserica Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavril, Biserica Greceascã, Casa Memorialã Panait Istrati, Casa Memorialã Perpessicius), se pot plimba pe faleza Dunãrii, în Parcul Monument sau în Grãdina Publicã.