Cuprins
- I. Regiunea Sud-Est - Date generale 3
- II. Caracteristici generale ale judeţului Brăila 6
- II.1. Repere istorice - Vechime şi dezvoltare istorică 6
- II.2. Poziţie geografică 8
- II.3.Vecinii judeţului Brăila 9
- II.4. Suprafaţa totală şi structura acesteia 9
- II.5. Relieful şi reţeaua hidrografică 9
- II.6. Clima 11
- II.7. Resurse naturale 11
- II.8. Gradul de urbanizare - Populaţia şi structura acesteia 13
- II.9. Programe de care a beneficiat judeţul Brăila 16
- III. Structura economică în profil sectorial a judeţului Brăila 18
- III.1. Industrie şi comerţ 19
- III.2. Agricultura şi silvicultura 21
- III.3. Sectorul Servicii 29
- III.4.Resurse umane şi piaţa forţei de muncă 32
- III.5.Infrastructura, transporturi şi telecomunicaţii 33
- III.6.Calitatea factorilor de mediu 35
- IV. Spaţiul rural 38
- IV.1.Populaţia 39
- IV.2.Ocupaţia 40
- IV.3.Forţa de muncă 41
- V.Strategia de dezvoltare a regiunii Sud-Est, respectiv a judeţului Brăila 2010 -2015 42
- Analiza SWOT 44
- VI. Concluzii şi propuneri 53
- Bibliografie 54
Extras din proiect
Poziţia judeţului Brăila în cadrul
Regiunii Sud-Est
I. Regiunea Sud-Est - Date generale
Sud-Est este o regiune de dezvoltare a României creată în 1998. Ca şi celelate regiuni de dezvoltare, nu are puteri administrative, funcţiile sale principale fiind co-ordonarea proiectelor de dezvoltare regională şi absorbţia fondurilor de la Uniunea Europeană.
Din punct de vedere geografic şi istoric, Regiunea Sud-Est reprezintă locul de îmbinare dintre Moldova, Muntenia şi Dobrogea, aflată astfel la confluenţa istoriei şi culturii naţionale. Fiind a doua regiune ca mărime din cele 8 ale României, acoperă 35.762 Km2, adică 15% din supafaţa totală a ţării.
Formele de relief se regăsesc în totalitate în regiune. Munţii Măcinului, aflaţi în est, Subcarpaţii de Curbură şi Carpaţii de Curbură, aflaţi în vest şi nord-vest, reprezintă principalele formaţiuni montane. Aceşti munţi reprezintă şi principalele surse de material lemnos, calcar, granit şi pietriş din regiune, activităţile economico-productive din jurul acestor resurse fiind în plin proces de dezvoltate. Regiunea Sud - Est cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunării, câmpia Bărăganului, podişul Dobrogei cu Munţii Măcinului, iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpaţilor şi Subcarpaţilor de Curbură. Totodată regiunea este străbătută de fluviul Dunărea, cuprinde Delta Dunării şi este mărginită la est de întreg litoralul românesc al Mării Negre. Preponderent este însă relieful de câmpie, cu specific climatic continental.
Structura administrativă a regiunii cuprinde 6 judeţe:
• Constanţa;
• Tulcea;
• Brăila;
• Galaţi;
• Vrancea;
• Buzău.
Centrul administrativ al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est este Municipiul Brăila. În 2004, Regiunea avea o populaţie de 2.850.318 locuitori, reprezentând 13,1 % din populaţia ţării; densitatea de 79,7 loc/kmp (sub media pe ţară de 90,91 loc/kmp), cea mai mare densitate a populaţiei fiind în judeţul Galaţi (139,5 loc/kmp), dominat de centrul industrial şi comercial cu acelaşi nume, iar cea mai mică, în judeţul Tulcea (29,9 loc/kmp), unde condiţiile naturale şi economice sunt mai puţin propice.
Oraşele concentrează 55,5% din populaţie, cu tendinţe de diminuare. Industrializarea forţată de după război a condus la concentrarea populaţiei în oraşele Galaţi, Brăila şi Constanţa. Reţeaua de localităţi a regiunii Sud - Est este alcătuită din 33 de oraşe (dintre care 11 sunt municipii) şi 1.455 de sate (organizate în 339 de comune). Cel mai mare oraş al regiunii este Constanţa (309.965 locuitori), urmat de Galaţi şi Brăila (peste 200.000 de locuitori), Buzău, şi Focşani (peste 100.000 de locuitori).
Populaţia şi densitatea populaţiei
Judeţul Suprafaţa totală (km2) Numărul oraşelor şi municipiilor Numărul comunelor Numărul locuitorilor Locuitori pe km2
Brăila 4766 4 40 373174 78.3
Buzău 6103 4 81 496214 81.3
Constanţa 7071 11 55 715151 101.1
Galaţi 4466 4 56 619556 138.7
Tulcea 8499 5 44 256492 30.2
Vrancea 4857 5 63 387632 79.8
Total 35762 33 339 2848219 79.6
Economia regiunii este alcatuită din ramuri cu caracter tradiţional - cum sunt agricultura, comerţul, turismul şi serviciile – şi ramuri industriale dezvoltate în anii ‘65 – ‘70.
În regiune sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale: industria petrochimică, metalurgică, constructoare de maşini, textilă şi a confecţiilor, industria materialelor de construcţii, industria alimentară. Cele mai afectate de declinul economic si restructurarea industrială sunt industria siderurgică şi metalurgică, industria chimică şi industria constructoare de maşini. Şomajul generat de către restructurarea industrială înregistrează un nivel în permanenţă creştere.
Agricultura deţine o pondere importantă în economia regiunii, 44% din populaţia ocupată a regiunii fiind ocupată în acest sector. Terenul agricol deţine 60% din suprafaţa totală a regiunii reprezentând 15% din terenul agricol al României. Sectorul privat deţine cea mai mare pondere a terenului agricol şi totodată produce cea mai mare parte a producţiei agricole (90%). Regiunea Sud Est se situează pe primul loc în ţară în ce priveşte suprafaţa viilor pe rod.
În pofida potenţialului agricol ridicat, capacitatea de prelucrare a produselor agricole este scazută, datorită tehnologiilor învechite. Fragmentarea suprafeţelor arabile în porţiuni mici este un alt obstacol în calea dezvoltării agriculturii. Potenţialul economic scăzut al micilor ferme şi managementul ineficient al exploatărilor agricole au determinat subdezvoltarea sectorului de prelucrare a produselor agricole.
Regiunea se confruntă cu o serie de probleme privind protecţia mediului înconjurător, atât datorită factorilor naturali, cât şi celor antropici: degradarea pădurilor, poluarea marină, eroziunea plajelor, poluarea cauzată de substanţele industriale sau de pesticide şi îngrăşăminte chimice.
Una dintre problemele de mediu cu care se confrunta Delta Dunării o reprezintă poluarea apei fluviului. De asemenea, colmatarea braţelor secundare ale Deltei poate produce în timp inundarea unei mari părţi a suprafeţei de uscat din Deltă şi distrugerea acestui ecosistem. Litoralul Marii Negre este afectat de eroziunea costiera (zona Eforie) si de poluarea plajelor. In zonele rurale ale Subcarpatilor de Curbura procesele de alunecare a terenurilor despadurite sunt tot mai numeroase, iar inundatiile periodice afecteaza numeroase sate din vaile raurilor Buzau si Siret.
Principalele cauze care au determinat decalajele agricole în regiunea de SE sunt:
-fărâmiţarea terenurilor;
-slaba prelucrare a produselor agricole;
-managementul defectuos din fermele şi exploataţiile agricole etc.
În concluzie, trebuie acordată o atenţie deosebită sectorului agricol din această regiune având în vedere că dispune de un potenţial agricol ridicat.
Bibliografie
Cf. Constantin, C. Giurescu, ,,Istoricul oraşului Brăila din cele mai vechi timpuri până astăzi”, Ed. Istros, Brăila, 2002, p. 20-30. N Harţuche, Preliminarii la Repertoriul arheologic al judeţului Brăila, în Istros, I, 1980, p. 281-354;
Istudor, Nicolae, „Dezvoltarea rurală şi regională a României în perspectiva integrării în Uniunea Europeană” , Editura ASE, 2008
Preview document
Conținut arhivă zip
- Pozitia Judetului Braila in Cadrul Regiunii Sud-Est.doc