Extras din proiect

Rezumat

În acest articol am încercat să facem o scurtă descriere a spaţiilor comerciale din Bucureşti, punând accentul pe evoluţia în timp a străzii Lipscani. Strada Lipscani reprezenta principalul vad comercial si meşteşugăresc al Bucureştiului de altădată, întâlnindu-se negustori greci, români, evrei, sârbi, bulgari, armeni care desfăceau în prăvăliile lor marfă adusă din vestitul iarmaroc din Lipsca (Leipzig).

Odată cu trecerea timpului, aspectul acestei străzi s-a schimbat foarte mult, în prezent reprezentând doar o scurtătură pentru cei mai mulţi dintre trecători. Nu se mai regăseşte aproape nimic din aerul Bucureştiului de altădată.

Meseriile vechi, au fost înlocuite de comercianţii ambulanţi care se regăsesc azi pe străzile Lipscanului. Prăvăliile şi atelierele care dădeau izul zonei Lipscanului, au fost înlocuite cu chioşculeţe şi buticuri. Astăzi, casele sunt locuite de rromi, în cea mai mare parte, iar lucrările de reabilitare a centrului istoric al capitalei dau un aspect neîngrijit zonei.

In this article we tried to make a short description of the Bucharest’s commercial spaces by focusing on the evolution in time of Lipscani Street. Lipscani Street represented the main commercial and handicraft centre of old Bucharest, meeting place of Greek, Romanians, Hebrews, Bulgarians, Armenians and Serbians tradesmen, who were bringing trades from Leipzig.

As the time was passing, the aspect of this street changed very much. Today it represents just a shortcut for most of the people passing by. Nothing of the scent of old Bucharest remained. The old trades were replaced by the itinerant traders that we can see today on Lipscani Street. The old manufactory shops that were giving the specific of this area were replaced by little boutiques and kiosks. Today, the houses are populated mostly by gypsy people, and the rehabilitation works of this historical centre make this area looks neglected.

Cuvinte cheie: strada Lipscani, Bucurestiul de altadata, centrul istoric, mestesuguri, negustori, rromi.

Lipscani Street, Old Bucarest, historical centre, handicrafts, traditional traders, gypsies.

Spaţiile comerciale din Bucureşti

1. Introducere

Dintre valorile la care se raportează locuitorii din municipiul Bucureşti, primează cele comerciale. Zona centrală a Bucureştiului prin vestigiile istorice şi elementele comerciale prezente este importantă în accentuarea imaginii pozitive. Aceasta a fost permanent desconsiderată, chiar dacă imaginea sa îi permite încă să se individualizeze în macrostructura capitalei.

În acest articol am încercat să prezentăm evoluţia în timp a străzii Lipscani, inclusă în centrul istoric, între Calea Victoriei şi Bd. I. C. Brătianu. Am ales acest areal datorită importanţei pe care strada Lipscani a avut-o din cele mai vechi timpuri. Strada Lipscani

care la început se numea “Uliţa Mare”, a fost atestată documentar la data de 5 iunie 1589, reprezentând principalul vad comercial şi meşteşugăresc. Numele a fost preluat de la negustorii greci, români, evrei, sârbi, bulgari, armeni care desfăceau în prăvăliile lor marfă adusă din vestitul iarmaroc din Lipsca (Leipzig), amintind de viaţa extrem de dinamică a Valahiei. Mozaicul de civilizaţii se observă în arhitectura clădirilor, imbinându-se stiluri diferite: Baroc, Renaştere, Neoclasic.

Zona a reprezentat un real interes fiind subiectul a numeroase publicaţii. Dintre autorii care au inclus în studiile lor acest vechi spaţiu comercial amintim pe Vintilă Mihăilescu în lucrarea Evoluţia geografică a unui oraş-Bucureşti ( 1978), Graziella Doicescu în Captivantul Bucureşti interbelic ( 2008), Nicolae Iorga în Istoria Bucureştilor ( 1939), Elisabeta Isanos în lucrarea În Bucureşti fără adresă ( 2008).

2.Descriere geografică

Oraşul Bucureşti este aşezat în partea centrală a Câmpiei Române, în subunitatea Câmpia Vlăsiei, care prezintă două compartimente: Câmpia Snagovului în nord şi Câmpia Bucureştiului în sud, unde se află centrul istoric.

Până în secolul XIX, trama stradală şi construcţiile nu au cunoscut mari schimbări, înregistrându-se doar o îndesire a acestora de cele mai multe ori necontrolată. După “Marele Foc” din 1847 au început mai serios lucrările de sistematizare a tramei stradale, obesrvându-se regularizarea străzilor afectate ( mai ales străzile Lipscani şi Franceză).

Pe planul Borroczyn se poate observa destul de uşor structura centrului vechi şi existenţa unor “nuclee” care amintesc de târgurile din trecut. Prăvăliile, depozitele, atelierele şi curţile lor interioare apăreau ca un lanţ continuu şi erau de tip P, P+1.

Strada Lipscani este situată în centrul vechi al Bucureştiului, la numai câţiva metri de kilometrul 0 al capitalei. Aparţine sectorului 3 şi porneşte de pe cheiul Dâmboviţei, din spatele Primăriei Mari, de unde începe şi numerotarea caselor, intersectează Calea Victoriei în dreptul magazinului Victoria şi continuă până în Calea Moşilor, trecând peste bulevardul Bratianu prin faţa Pieţei Sf. Gheorghe şi lăsând pe stânga ei Biserica Sf. Gheorghe Nou. Studiul nostru vizează strada Lipscani de la intersecţia cu Calea Victoriei până la Bulevardul I.C. Brătianu.

Fig. 1. Harta localizării străzii Lipscani

(Sursa: http://www.salutbucuresti.ro/planoras/index.php )

3. Metodologie

Metodele de cercetare pe care le-am utilizat sunt documentarea, observaţia şi analiza. Materialele care au stat la baza documentării noastre ne-au fost puse la dispoziţie de către Biblioteca Facultăţii de Geografie. O altă sursă de informare a fost internetul.

După culegerea informaţiilor, în special cu referire la trecutul spaţiului studiat, a urmat deplasarea pe teren pentru a observa şi analiza situaţia actuală, cu schimbările care au intervenit de-a lungul timpului.