Ambalarea, etichetarea, depozitarea și transportul produselor alimentare îmbogățite în principii nutritive - margarină fortifiată cu vitamine

1. Importanta produselor alimentare funcţionale

Alimentele funcţionale au apărut pentru prima dată în Japonia. Curentul s-a răspândit însă foarte repede în întreaga lume, datorită efectelor deosebite pe care aceste alimente le au asupra vieţii oamenilor.

-Alimentele funcţionale, nelipsite de la o masă

După 1990, alimentele funcţionale au început să apară tot mai des şi pe masa românilor, care şi-au dat seama că pe lângă gust, mâncarea trebuie să şi ajute organismul. Un aliment funcţional foarte important, din categoria probiotice, esteiaurtul. Consumarea regulată a acestuia reduce riscul de cancer la colon şi ajută la întărirea, şi foarte important, la refacerea sistemului imunitar.

Legumele reprezintă o categorie importantă a alimentelor funcţionale din plante. Roşiile, varza, broccoli, conopida sau citricele pe lângă faptul că sunt gustoase, reduc riscul apariţiei cancerului. Soia şi seminţele de in au şi ele un rol major în reducerea riscului de boli cardiovasculare. Usturoiul, evitat de multă lume din cauza mirosului, nu ar trebui neglijat. Şi asta pentru că reduce eficient riscul cancerului gastric şi de colon şi previne bolile cardiovasculare. Sunt şi alimente funcţionale din surse animale foarte bune pentru organism. Peştele, datorită acizilor omega-3, reduce riscul cancerului şi al bolilor cardiovasculare. Carnea de vită conţine un acid gras anti-cancerigen eficient în lupta cu tumorile gastrice şi cu cele ale colonului.

Alimentele fortifiate se obţin prin suplimentarea cu compuşi biologic activi a unor produse sărace sau lipsite în astfel de substanţe nutritive. Scopul operaţiei este asigurarea unei protecţii maxime a organismului şi necesită o asociere nutriţională sinergică şi fiziologic adaptată.

Introducerea unor nutrienţi în alimente constituie o cale eficientă de prevenire a dezechilibrelor alimentare datorate unor stări carenţiale şi de asigurare a unei stări de sănătate optime (Segal B., Segal R., 1987).

Realizarea produselor fortifiate trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

-oportunitatea operaţiei din punct de vedere ştiinţific

-alegerea celor mai potrivite alimente (alimente vectoare) care trebuie suplimentate pentru ca eficienţa operaţiei să fie maximă

-folosirea unor surse eficiente şi stabile de compuşi biologic activi

-fortifierea să nu influenţeze mult preţul produselor

-fortifierea să nu determine modificări ale caracteristicilor senzoriale

Fortifierea alimentelor de bază se practică în numeroase ţări, fie în baza unor norme legale adoptate la nivel naţional, fie opţional, de către producători.

Substanţele nutritive cu care se realizează fortifierea sunt proteinele, aminoacizii, vitaminele, sărurile minerale. Dată fiind larga utilizare în alimentaţie, alimentele vectoare cele obişnuite sunt cerealele şi derivatele lor.

Alimentele vectoare de fortifiere trebuie să se refere la produsele consumate de întreaga colectivitate, să fie stabile şi să nu se piardă prin aplicarea anumitor practici culinare. În scopul realizării ultimului deziderat se impune necesitatea unui program educativ pentru populatie.

Margarina este alimentul care se fortifiază în mod obligatoriu cu vitaminele A şi D, în cantităţi care depind de legislaţia fiecărei ţări. Sursele vitaminice se introduc în faza de prelucrare finală a uleiurilor hidrogenate, astfel încât să se asigure păstrarea proprietăţilor biologice şi distribuţia uniformă în produs.

Uleiurile alimentare pot fi fortifiate cu vitamina E şi fosfatide.

Valoarea biologică a grăsimilor vegetale solidificate utilizate pentru obţinerea produselor de patiserie este considerabil mărită prin introducerea în compoziţia lor a grăsimii dezodorizate de peşte bogată în acizi -3.

2. Importanţa ambalajelor. Funcţiile ambalajelor

Ambalajul este un sistem fizico-chimic complex, cu functii multiple, care asigura mentinerea sau, in unele cazuri, ameliorarea calitatii produsului caruia ii este destinat. Ambalajul favorizeaza identificarea produsului, inlesnind atragerea de cumparatori potentiali, pe care ii invata cum sa foloseasca, sa pastreze produsul si cum sa apere mediul inconjurator de poluarea produsa de ambalajele uzate sau de componentii de descompunere ai acestora.

Din punct de vedere comercial, ambalajul permite asigurarea in cele mai bune conditii a manevrarii, conservarii, depozitarii si transportului produselor. In ”Petit Robert” (1989), ambalajul este un “invelis din materiale si forme diferite in care se ambaleaza un produs pentru transport sau vanzare”. (Fratila R., 2001)

In Romania, conform STAS 5845/1-1986, ambalajul reprezinta un “mijloc” (sau ansamblu de mijloace) destinat sa inveleasca un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protectia temporara, din punct de vedere fizic, chimic, mecanic si biologic in scopul mentinerii calitatii si integritatii acestora, in decursul manipularii, transportului, depozitarii si desfacerii pana la consumator sau pana la expirarea termenului de garantie.

Tot in conformitate cu standardul amintit, ambalarea este definita ca fiind “operatie, procedeu sau metoda, prin care se asigura cu ajutorul ambalajului, protectie temporara a produsului”.

In contextul ambalarii se folosesc o serie de termeni, dintre care amintim materialul de ambalare, materialul de ambalaj, mediu de ambalare, produs de ambalat, preambalare, accesorii, materiale si operatii auxiliare ambalarii etc.

Semnificatia si corelatiile terminologiei privind ambalarea marfurilor, precum si succesiunea fazelor premergatoare ambalarii unui produs, sunt redate schematic in. reprezentand fazele ambalarii si terminologia folosita.

Preambalarea este operatia de ambalare a unui produs individual, in absenta cumparatorului, iar cantitatea de produs introdusa in ambalaj este prestabilita si nu poate fi shimbata decat prin deschiderea sau modificarea ambalajului.

Exista instructiuni de metodologie legala referitoare la prembalarea unor produse in functie de masa sau volum. Produsele care indeplinesc conditiile prevazute de lege vor fi insciptionate cu litera e, de inaltimea a cel putin 3 mm, plasata in acelasi loc cu masa si volumul nominal. Este interzisa tiparirea pe ambalaj a erorilor tolerate. Valorile cantitatilor nominale sunt impuse prin lege, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei pentru fiecare categorie de produse. Este interzisa, prin lege, producerea, importarea si comercializarea de ambalaje inselatoare.

Preambalajul inselator este preambalatul care creaza impresia ca are o cantitate mai mare decat cantitatea nominala. Se considera preambalat inselator daca peste 30% din volumul ambalajului nu este ocupat cu produs sau in cazul in care in pachet exista produs cu mai putin de 15% decat cantitatile prevazute de lege.