Ce Trebuie să Cunoaștem Înainte de a Procura Carne

Carnea poate fi proaspătă, congelată, suspect proaspătă şi alterată.

Termenul de valabilitate al cărnii trebuie să fie inscripţionat de către producător pe eticheta produsului iar pentru carnea proaspătă cereţi să Vi se prezinte certificatul veterinar unde trebuie să fie indicată data sacrificării şi termenul de valabilitate a cărnii.

Carnea proaspătă are un miros specific, propriu carnii proaspete (caracteristic speciei animalului respectiv) de o culoare cuprinsă în intervalul de la roz-pal până la roşu - închis. Muşchii în secţiune trebuie să fie puţin umezi, dar să nu lase pete. Consistenţa cărnii în secţiune trebuie să fie compactă, elastică; gropiţa formată cu degetul trebuie să se niveleze rapid. Grăsimea nu trebuie să aibă miros de râncezire (alterare).

Carnea congelată se păstrează în spaţii frigorifice la o temperatură de nu mai puţin de minus 18P0PC.

Pachetele cu carne congelată nu trebuie să conţină cristale de gheaţă, în caz contrar aceasta vorbeşte despre posibila recongelare a cărnii, ceea ce nu este admisibil.

Atenţie!!! Carnea decongelată trebuie să aibă caracteristicile cărnii proaspete. Dacă temperatura mediului înconjurător este mai mare cu 2-3P0PC decât temperatura cărnii congelate, atunci se începe procesul de decongelare. Cu cât decongelarea se face mai lent, cu atât modificările şi pierderile de suc sunt mai mici.

Carnea, care a fost supusă decongelării, trebuie preparată imediat. În cazul nerespectării acestei cerinţe riscaţi o intoxicaţie alimentară.

Carnea suspect proaspătă are semne ale stadiului iniţial de alterare: pe alocuri suprafaţa este umedă, puţin lipicioasă şi de culoare mai întunecată decât cea proaspătă. Muşchii în tăietură sunt umezi, de culoare roşie întunecată, sucul de carne este puţin tulbure. Consistenţa cărnii este slab elastică, la apăsarea cu degetul gropiţa formată se îndreaptă lent. Mirosul puţin acid sau cu nuanţă de alterare. Grăsimea este de consistenţă moale, puţin lipicioasă (se lipeşte de deget), cu nuanţe cenuşii-mate, articulaţiile sunt uşor acoperite cu mucozitate.

Carnea alterată are suprafaţa acoperită cu mucozitate de culoare cenuşie-cafenie sau cu mucegai. Muşchii în tăietură sunt umezi, lipicioşi, de culoare roşie - cafenie, iar sucul de carne este tulbure; la carnea decongelată alterată de pe suprafaţa secţiunii se scurge suc tulbure, are consistenţa ofilită; la apăsarea cu degetul gropiţa formată nu se îndreaptă, miros - acru, rânced sau de putregai. Grăsimea este moale, de culoare cenuşie, cu gust amărui.

Atenţie!!! Dacă carnea are miros impropriu cărnii proaspete, atât la suprafaţă, cât şi în profunzime, nu riscaţi consumarea ei.

Atenţie!!! Nu riscaţi să procuraţi carne suspect proaspătă sau alterată, deoarece în asemenea carne nu numai indicii organoleptici sunt nesatisfăcători, dar poate fi şi o sursă de infecţii alimentare, concomitent cu microflora de putrefacţie în ea pot fi şi bacterii patogene.

Atenţie!!! Carnea moleşită, jilavă şi lipicioasă în care intră degetele, este de proastă calitate – poate proveni de la un animal bolnav sau este alterată.

Carnea de vită are ţesutul muscular de culoare roşie închisă, tare la pipăit, uşor sfărâmicioasă, fibra musculară este mai voluminoasă, lipsită de suculenţă şi mai puţin grasă.

Carnea de porc are ţesutul muscular de culoare trandafirie cu fibre dense şi tari.

Atenţie!!! Carnea provenită de la vieri nu se foloseşte, deoarece are un miros specific neplăcut, şoricul tare şi gros şi se dezlipeşte greu de stratul de slănină.

Atenţie!!! Carnea animalelor foarte tinere (de viţei, de purceluşi) se caracterizează printr-o culoare mai deschisă (roz-roşietică) şi este foarte fină. Ea se prepară foarte repede.

Carnea animalelor adulte se caracterizează printr-o nuanţă mai întunecată a culorii până la roşu închis şi consistenţa tare. Astfel de carne se prepară mai greu.

Carnea de pasăre (proaspătă), spre deosebire de altă carne, are un conţinut mai ridicat de vitamine. Carnea preambalată trebuie să fie etichetată şi marcată corespunzător cu data de fabricare şi termenul de valabilitate. Carcasele de pasăre trebuie să aibă o culoare uniformă, fără pete vinete, care atestă existenţa fracturilor cu acumulări de sânge, unde pot să se dezvolte focare de infecţii, ca urmare a unei păstrări necorespunzătoare.

Carnea proaspătă are o culoare albă – roz-pal şi cu miros specific acesteia. La pipăit nu trebuie să se lipească de degete.

Atenţie!!! Nu cumpăraţi păsări tăiate cu creasta şi bărbiţele de o culoare brună, pielea umedă, de culoare cenuşie, cu pete verzi, ochii înfundaţi în orbite, ciocul fără luciu, iar în tăietură - suprafaţa lucioasă, cu miros modificat, grăsimea cu miros rânced.

Nu cumpăraţi carne în locurile neautorizate!

Preparate din carne în membrană

Preparatele din carne în membrană sunt uşor alterabile şi trebuie păstrate la o temperatură care să nu depăşească +5P0PC, fără a fi congelate.

Atenţie!!! Preparatele din carne în membrană (cârnaţi, salamuri, laberwurşti, tobe, etc.), dacă nu sunt proaspete atunci membrana este deformată, cu goluri şi lipicioasă.

Când producătorul nu respectă procesul tehnologic de fabricare, sub membrana produselor apar inele verzui, care denotă o calitate compromisă.

Produsele din carne alterate, cu modificări profunde, au un miros specific dezagreabil, ajungând până la înţepător (de putrefacţie).

Astfel de produse sunt necomestibile şi dăunătoare sănătăţii.