Extras din proiect

In lumea noastra, inca mai exista la anumite populatii traditii de alimentatie bazate pe lapte si produse lactate obtinute de la diverse erbivore: vite, oi, capre, dar si camile, iepe, iaci sau magarite. Desi evocarea celor din urma poate parea putin ciudata, consumarea alimentelor respective are o argumentatie foarte importanta in faptul ca ele au si remarcabile virtuti terapeutice. Civilizatia computerizata incearca sa preia cat mai mult din asa-zisa medicina empirica, pentru a produce la scara industriala o serie intreaga de lactate care sa atraga, nu doar prin gust, culoare, arome sau ambalaj, ci si prin calitatile nutritive si terapeutice. Sa vedem cum stam cu iaurturile!

I. DEFINIREA IDEII DE PRODUS NOU

ISTORICUL IAURTULUI

Iaurtul este un produs alimentar cunoscut şi folosit din vremuri străvechi, din Balcani în Asia Centrală şi Orientul Mijlociu. Modul de preparare variază în funcţie de aria culturală, însă toţi cei care au consumat laptele fermentat, din antichitate până astăzi, îi cunosc virtuţile.

Într-una din cele mai celebre lucrări de medicină arabă, publicată în anul 633, este recomandată folosirea iaurtului împotriva dizenteriei şi a tuturor bolilor inflamatorii ale stomacului, ficatului şi intestinului. Folosind o sintagmă rămasă celebră, medicul arab spune:“Curăţaţi-vă organismul de otrăvuri distrugându-le.”

Istoric si consum

Cuvintul iaurt vine din limba turca, cuvintul turc youghurmak avind semnificatia a ingrosa. Cuvintul iaurt sau yogurt este utilizat in mod curent, atit in America de Nord, cit si in Europa, fiind versiunea moderna a laptelui prins de altadata

Putini stiu insa ca iaurtul este originar din Bulgaria, tara unde numarul de batrini centenari este foarte ridicat.

La inceputul secolului trecut, Metsnikoff, un colaborator al lui Pasteur, a descoperit cei doi fermenti lactici utilizati pentru fabricarea iaurtului: Streptococcus thermophilus si Thermobacterium bulgaricus. Coagularea laptelui a fost, desigur, descoperita absolut din intimplare. In foarte multe tari: Grecia, Turcia, Mongolia sau India, consumarea iaurtului face parte din traditie, dar incepind cu anii ’20 ai secolului al XX-lea, iaurtul se raspindeste si in Europa Occidental

Europenii - cei mai mari consumatori de iaurt

In America de Nord, desi a cunoscut succesul mai tirziu, iaurtul este astazi consumat in cantitati importante. Europenii continua totusi sa ramina cei mai mari consumatori de iaurt, cantitatea consumata de ei fiind de aproximativ 12-20 l persoana pe an (in Canada, de pilda, consumul este de 3,7 l de persoana pe an).

Cum se prepara iaurtul

Iaurtul se prepara din lapte de vaca, capra sau oaie, in care sint incorporati cei doi fermenti amintiti mai sus, care vor transforma, fiecare separat, o parte din lactoza in acid lactic. Actiunea celor doua bacterii este optima la temperaturi de 40-50 grade Celsius. Atunci cind iaurtul este suficient de fermentat, este suficient sa fie transportat la rece (4 grade C), pentru ca actiunea bacteriilor sa fie oprita.

Dupa aceea, iaurtul poate fi conservat timp de o luna de la fabricarea lui. La inceputul fermentarii va actiona mai mult streptococcus, care ii lasa apoi loc celuilalt ferment, lactobacillus, ceva mai rezistent la mediul acid. In general iaurtul existent in comert contine mai mult lactobaciluss, bacterie ce da iaurtului un gust ceva mai acrisor

La începutul secolului XX, la Paris, un savant rus, profesorul Ilya Ilich Metchnikoff, directorul Institutului Pasteur, a arătat cum consumul frecvent de iaurt este benefic pentru sănătate, datorită culturilor lactice de bacterii vii.

Profesorul Metchnikoff a lansat ipoteza că longevitatea recunoscută a unor popoare precum bulgarii, turcii şi armenii, se datorează unei particularităţi a dietei lor. Aceste popoare consumau zilnic mari cantităţi de lapte fermentat (strămoşul iaurtului).

Lucrările lui Metchnikoff şi notorietatea de care s-au bucurat au stimulat naşterea industriei iaurtului. Prima companie producătoare de iaurt la scară industrială, cu fermenţi furnizaţi de Institutul Pasteur a fost înfiinţată în 1919, la Barcelona, de Isaac Carasso. Fiul acestuia, Daniel – sau Danone, cum îi spunea tatăl său – a dus afacerea mai departe în Franţa, întreaga Europă şi apoi în întreaga lume. Datorită beneficiilor sale pentru sănătate, primele borcane de iaurt au fost distribuite în farmacii.

Produsele din lapte fermentat, şi în special iaurtul, formează o categorie de alimente importante pentru nutriţia noastră. Pe lângă gustul plăcut şi valoarea nutriţională, culturile de fermenţi activi ai iaurtului au efecte pozitive asupra sănătăţii. În plus, iaurtul este o sursă de proteine, calciu, fosfor şi vitamina B2. În România, Danone a lansat în anul 2006, conceptul de alimentaţie sănătoasă, variată şi echilibrată, explicând prin brandul Nutriday beneficiile iaurtului.

Odată cu producţia de iaurt la scară industrială, urmată de creşterea consumului, au apărut pe piaţă noi varietăţi de iaurt: iaurt fără grăsime, iaurt cu fructe, iaurt de băut, etc.

Începând cu anul 1954, din ce în ce mai multe studii s-au concentrat asupra beneficiilor „bacteriilor probiotice” pentru sănătate (tranzitul intestinal, alergii, sistemul imunitar). În Centrul de Cercetare al Grupului Danone - Daniel Carasso din Paris - s-au studiat noi bacterii cu efect probiotic, ale căror beneficii pentru sănătate au fost demonstrate prin studii clinice.

Astfel, au fost create iaurturile probiotice.