Metode de Uscare a Cernelurilor

1.1 Generalitati

Termenul de “uscare” include toate procesele care au loc dupa transferal de cerneala. Cerneala printata se usuca pe parcursul acestui process, creind o baza pentru un finisaj de incredere al cernlii si o utilizare ulterioara a produsului printat

Depinzand de natura cernelii, uscarea este afectata fie de procese chimice (oxidare sau polimerizare) sau de procese fizice (penetrare, evaporare) sau de o combinare a ambelor. Figura 1.1 prezinta metodele de uscare si domeniile lor primare de utilizare.

Figura 1.2 prezinta o presa sheet-fed offset cu cateva sisteme de uscare integrate la livrare. Diverse metode de uscare a cernelurilor si lacurilor de numeroase ori necesita dverse sisteme – uneori chiar si sub forma de sisteme combinate – pentru un process de uscare optim. Poate fi utila instalare unui uscator UV cat si a unuia IR pentru a asigura o capabilitate variabila a tiparului.

Structura cernelii de printare trebuie sa indeplineasca doua cerinte opuse privitor la proprietatile lor de uscare:

- sa nu se usuce pe role in timpul utilizarii tiparului sau in perioadele scurte de oprire a acestuia.

- Uscare rapida si fixare pe substrat dupa printare

Urmatorii factori sunt cei mai cruciali pentru proprietatile de uscare a cernelurilor de printare:

- compozitia cernelii, peste toate cu privire la utilajul folosit si aditivii relevanti

- caracteristicile materialului de printat (capacitatea de penetratie,etc.)

- conditiile de printare (cantitatea de cerneala transferata,viteza de printare)

- conditiile climatice (umiditate,temperature incaperii)

- constructia uscatorului (fluxul de aer de la suprafata cernelii, durata reactiei, tipul generatorului de energie)

Temperatura este un factor decisiv – in general, temperature mai ridicate sunt benefice:

- viteza de polimerizare este accelerate

- vascozitatea cernelii este redusa favorizand penetratia

- apare o evaporare mai rapida a solventilor

Gradul de aderenta dintre cerneala si substrat variaza dup ace procesul de uscare se incheie. Cat despre stresul posibil al tipariri, exista o clasificare dupa urmatoarele caracteristici: rezistenta la abraziune, protectie anti zgarieturi, rezistenta la zgariere, rezistenta la stivuire, si stabilitatea la stergere.

1.2 Uscarea fizica (absorbtia)

Penetratia apare prin interactiunea cernelii de printare cu substratul. Depinde mai mult decat orice de vascozitatea cernelii de printare si de capacitataea de absorbtie a substratului.

Metode de uscare

Efecte de uscare

Evaporare Penetratie Oxidare Polimerizare Solidificare Polimerizare cu 2 componente

Uscare cu aer cald X x (x) x(polimerizarea este accelerata)

Uscare cu IR X (x) x(polimerizarea este accelerata)

Uscare UV

Componentele cernelii de

printare incep penetratia odata

cu transferul cernelii pe hartie

si sunt absorbite in hartie de catre

tuburile capilare.

In consecinta, penetratia in substrat

Depinde de capacitatea de absorbtie

Si de viteza de absorbtie a substratului. Viteza de absorbtie este determinata de porozitate si capacitatea de udare. Porozitatea este caracterizata de numarul de pori de pe suprafata si de diametrul mediu al porilor. Cu cat viteza de absorbtie estemai mare cu atat

este mai mica vascozitatea cernelii Fig. 1.3

de printare.

Figura 1.3 explica dependenta capacitati de penetratie a cernelii de printare fata de capacitaea de absorbtie a substratului. Intr-un test, densitatea optica a peliculei de cerneala transferata pe foaia de control este masurata relativ cu timpul de uscare. Figura 1.3 arata ca substratul 1 prezinta o densitate ridicata si dupa 120 min. – nu s-a uscat complet. Penetratia este imbunatatita de pori ai substrarului cu diameter mai mici.