Extras din proiect
Introducere
Printre culturile pomicole din Republica Moldova gutuiul trebuie să-şi ocupe locul cuvenit. Cultura gutuiului capătă o importanţă deosebită în prezent, cînd se pune problema sporirii cimţitoare a prodecţiei de fructe.
Prin calităţile lor bune şi coacerea tîrzie gutuile prezintă o mare valoare pentru industria de conserve. Datorită procentului mare de zaharuri şi cantităţii considerabile de substanţe aromatice şi pectice gutuile constituie o excelentă materie primă pentru fabrica dulceţurilor, jeleurilor şi compoturilor de calitate superioară.
Seminţele de gutui care conţin grăsimi ( pînă la 15 %), amigdalină şi substanţe tanante, sunt folosite în medicină şi în industria textilă. Masa mucilaginoasă, ce se formează în timpul umflării seminţelor, este întrebuinţată în scopuri curative.
În condiţiile din Republica Moldova gutuile se coc mai tîrziu decît toate celelalte fructe de specii pomicole; ele pot fi păstrate în decursul unei perioade îndelungate, ceea ce dă posibilitatea de a prelucra materia primă proaspătă chiar şi în lunile de iarnă.
Gutuiul este o cultură precoce. În condiţiile unei agrotehnici înalte pomii fructifică în fiecare an, dînd recolte destul de mari.
O trăsătură caracteristică a gutuiului este înflorirea tîrzie, datorită căreia pomii de această specie nu sunt supuşi acţiunii dăunătoare a îngheţurilor tîrzii de primăvară.
Datorită faptului că pomii fructiferi de gutui au o creştere slabă şi fructele lor sunt destul de mari, se uşurează simţitor lucrările de îngrijire a plantaţiilor şi recoltarea.
Gutuiul este foarte apreciat şi ca portaltoi cu creştere slabă pentru unele soiuri de păr, deoarece pomii altoiţi pe gutui intră mai repede pe rod.
O deosebită importanţă capătă cultura gutuiului în Moldova – una din principalele zone ale industriei de conserve din fosta URSS.
Cu părere de rău însă trebuie să constatăm că acestei culturi de preţ nu i se acordă atenţia cuvenită.
În prezent, în legătură cu dezvoltarea furtunoasă a industriei alimentare şi cu crearea în republică a unor fabrici mari de conserve, pe an ce trece se cer cantităţi tot mai mari de gutui pentru prelucrare. Deaceea gutuiul, alături de alte culturi pomicole, trebuie să ocupe locul cuvenit în livezile industriale ca o cultură de preţ, care dă materie primă pentru industria de prelucrare a fructelor.
De rînd cu particularităţile pozitive, gutuiul are un şir de neajunsuri, care mărginesc puţin cultivarea lui industrială în unele raioane. În raioanele secetoase, unde apele subpămîntene se găsesc la adîncime mare, unele sorturi de gutui, avînd o sistemă de rădăcini răspîndită în partea de sus a solului, nu pot da rezultatele dorite. Solurile grele, rău aerisite, deasemenea nu sunt bune pentru cultura gutuiului. Dacă însă pomicultura se dezvoltă după plan şi toate particularităţile gutuiului sunt cunoscute destul de bine, toate neajunsurile, arătate mai sus, pot fi înlăturate prin raionarea dreaptă a culturii date, sădind-o în raioanele cele mai potrivite.
Cu toate că în multe raioane din ţara noastră sunt condiţii foarte prielnice pentru cultura gutuiului, totuşi într-un şir de raioane şi în deosebi în Moldova, cultura gutuiului nu a căpătat o răspîndire cuvenită. Aceasta se lămureşte prin faptul că, dezvoltarea foarte slabă a industriei de prelucrare a fructelor din Basarabia nu stimula mărirea suprafeţelor de sub plantaţiile industriale de gutui. Plantaţiile, ce sunt, trebuiau să îndestulize numai cerinţele locale mărginite.
În momentul de faţă, în legătură cu dezvoltarea industriei de hrană şi cu construirea fabricelor puternice de conserve, din an în an se măresc cerinţele în ceea ce priveşte fructele gutuiului.
Deaceea gutuiul, de rînd cu alte specii fructifere, trebuie să ocupe un loc corespunzător în plantaţiile fructifere din ţară, ca o materie primă preţioasă pentru industria alimentară. Condiţiile istorico-naturale foarte prielnice ale Moldovei trebuie folosite pe larg pentru cultivarea industrială a gutuiului.
Argumentarea temei
De la gutui (Gydonia oblonga Mill), în scopuri terapeutice, se folosesc fructele, seminţele fructelor, frunzele şi florile.
Datorită asocierii tanin – pectină, gutuile au acţiune astringentă şi emolientă asupra mucoaselor digestive, fiind indicate în cazuri de diaree, dizenterie, enterită, enterocolită. Datorită taninului, gutuile sunt hemostatice. Totodată ele au efect tonifiant, fiind recomandate în infecţiile respiratorii. Stimulează funcţia hepatică.
Datorita continutului mare de tanini (care dau gustul astringent) si de pectina, dar si datorita parfumului lor, gutuile sunt folosite mai mult la prepararea gemurilor, a jeleurilor, compoturilor sau dulceturilor. Gutuia mai are o mare calitate, isi pastreaza forma, de aceea sunt folosite pentru umplut sau copt. Si, la fel ca si merele sau perele (din a caror familie face parte) este ideala in prajituri sau gatita cu carne (taninii ajuta la fragezirea carnii).
Consumata ca fruct, gutuia ajuta la digestia alimentelor grase, mai ales dupa o masa bogata. In plus, este foarte bogata in vitamina C, cu un continut mai mare decat al merelor.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Particularitati si Tehnici de Utilizare a Gutuiului in Gastronomia Internationala.doc