Poziția României în UE privind industria zahărului

1.Industria trece printr-o etapă confuză

Industria zahărului traversează, în prezent, o etapă confuză în ceea ce priveşte capacităţile acesteia de a se dezvolta, dar şi de a se menţine la standardele europene. În acest context, diminuarea numărului fabricilor de zahăr, lipsa unei legi clare cu privire la acordarea de subvenţii şi stimulente cultivatorilor de sfeclă, ca de altfel şi nenumăratele discuţii referitoare la acordarea cotei de zahăr de către Comisia Europeană ţării noastre, toate contribuie la scăderea producţiei autohtone. Pe lângă acestea, producătorii de zahăr sunt supuşi şi la multe alte probleme cărora trebuie să le facă faţă şi celelalte industrii. Nici industria zahărului nu poate rămâne indiferentă la aspectele legate de creşterea preţului la utilităţi, gaze, forţă de muncă sau salarii. Cu toate acestea, firmele româneşti au capacitatea de a se ridica la standardele cerute de Uniunea Europeană.

2.De unde s-a plecat

Inainte de 1989, Romania cultiva 250.000 hectare cu sfecla de zahar, obtinand o productie medie la hectar de 22-27 tone. Pe partea de prelucrare functionau 38 de fabrici, cu o capacitate de productie de peste 500.000 tone zahar. Dupa 1990, aceasta industrie a intrat intr-un proces de cadere libera, redresarea simtindu-se abia din anul 2004. Au ramas in sector 16 fabrici de prelucrare, din care functioneaza, practic, 9, suprafata cultivata cu sfecla s-a redus la aproape 10.000 hectare, cu o productie medie de 41 tone sfecla/hectar, iar productia de zahar din sfecla este de circa 70.000 tone. Diferenta pentru acoperirea consumului se realizeaza din rafinarea zaharului brut, provenit din import. Cu exceptia fabricilor de la Bod si Calarasi, care au trecut in proprietatea unor investitori autohtoni, toate celelalte au intrat in posesia unor investitori straini. Totalul investitiilor realizate in fabricile de zahar se ridica la circa 2.000 miliarde lei, respectiv peste 55 milioane euro (la cursul actual). Ramane de vazut daca aceste investitii sunt suficiente pentru ca fabricile romanesti sa reziste competitiei dupa integrare. In opinia presedintelui patronatului din sector, Ioan Armenean, competitive ar fi doar 5 dintre cele 16 fabrici. Si acestea insa trebuie sa-si restructureze activitatea pentru a produce la costurile din UE. Spre deosebire de alte sectoare industriale, cel al zaharului nu va pierde insa dupa aderarea la UE. Inchiderea unor capacitati de productie va afecta insa grav cultivatorii de sfecla

3.Unde s-a ajuns

In Romania exista 16 fabrici de zahar, din care functioneaza doar 9. Dintre acestea, numai 5 proceseaza zahar din sfecla (Oradea, Ludus, Bod, Roman, Corabia), acestea asteptand cu sufletul la gura realocarea finala a cotelor de catre Ministerul Agricultu-rii. In negocierile cu UE, la capitolul zahar se poate spune ca Romania a mers pe cartea castigatoare. Astfel, ne-a fost alocata o cota de zahar de aproape 500.000 tone, in conditiile in care consumul intern se situeaza la 500-530 mii tone zahar pe an. Cota alocata Romaniei este cea mai mare dintre cele alocate celor 12 candidati (la vremea respectiva) la integrarea in UE si reprezinta 94,3% din cat a solicitat tara noastra. Prin comparatie, Polonia a obtinut doar 81,5% din cat a solicitat. Din cantitatea amintita, 109.164 tone reprezinta zaharul din sfecla si 329.636 tone revine zaharului obtinut din rafinarea zaharului brut, care provine din import. Succesul negocierilor poate fi insa de scurta durata in conditiile in care, dupa aderare, Romania nu reuseste sa produca trei ani consecutiv cantitatea de zahar alocata prin cota. Intr-o asemenea situatie, cota ramasa nevalorificata este alocata altei tari. Daca acest lucru s-ar intampla, perdantii cei mari nu ar fi atat fabricile de zahar, cat mai ales producatorii de sfecla.

Societatile comerciale de zahar si izoglucoza

a) Societatile comerciale de procesare a zaharului din sfecla si a zaharului brut si trestie

S.C.Fabrica de zahar Bod S.A. – proceseaza zahar din sfecla si zahar brut;

S.C. Zaharul Ludus S.A. proceseaza zahar din sfecla;

S.C. Zaharul Liesti S.A. cu 2 fabrici (Liesti si Lemarco Cristal Urziceni - proceseaza zahar brut din trestie;

S.C. Zaharul Corabia S.A. - proceseaza zahar brut din trestie;

S.C. Zaharul Calarasi S.A. - proceseaza zahar brut din trestie;

S.C.Agrana S.A. cu 3 fabrici (Buzau,Roman si Tandarei) - proceseaza atat zahar brut din trestie cat si zahar din sfecla

S.C. Zaharul Oradea S.A. - proceseaza atat zahar brut din trestie cat si zahar din sfecla

b) Societatile comerciale de izoglucoza

S.C. Amylum Romania S.A;

S.C. Roquett Romania S.A

Incepand acest an s-ar putea sa gasim din ce in ce mai putin zahar romanesc pe rafturile magazinelor.

Si asta nu pentru ca Romania, ca tara membra a Uniunii Europene, nu ar putea sa-si produca zaharul aferent consumului national propriu, ci datorita efectelor restructurarii industriei zaharului din Europa si politicii Comisiei Europene.

Daca inainte de 1989 Romania producea anual cca. 550.000 tone zahar alb din sfecla de zahar, acoperindu-si necesarul de consum si rafina cca. 150-200 mii tone zahar brut din import pentru reexport, actualmente este pe punctul de a ramane cu cca. 100.000 tone zahar alb produs din sfecla si asta nu se stie cat timp.

Cum s-a ajuns la aceasta situatie ?