Regimul Alimentar al unui Adolescent Supraponderal

Obezitatea e o boala nutritionala instalata in conditiile unui aport alimentar crescut, care depaseste nevoile reale ale organismului, pe fondul unui predispozitii constitutionale.

Indifferent de modalitatea patogenetica de realizare a obezitatii, baza terapeuticii ei o reprezinta tratamentul dietetic. Orice alt tratament ramane ineficace daca nu e insotit de un regim alimentar corespunzator. Chiar in tratamentul obezitatilor tipic endocrine, baza o reprezinta dieta, intrucat, oricare ar fi cauza primara a obezitatii, ea nu se instaleaza decat ca urmare a unui aport caloric care depaseste nevoile zilnice.

Dietetica obezitatii consta defapt in negativarea bilantului energetic, administrind o ratie calorica redusa, dar care, pe cat posibil sa nu provoace un dezechilibru nutritive. In general se prescrie un regim care procura aproximativ 1200 – 1300 calorii. Aspectul calitativ al ratiei are o deosebita importanta.

Protidele vor fi administrate in cantitate de 1 – 1,5 g/kilocorp, fiind importante pentru rolul lor plastic, iar in general prin marea lor actiune dinamica specifica, stimuleaza metabolismul. Se va da o proportie optima de proteine, cu mare valoare biologica, de origine animala.

Lipidele sunt premise in cantitate de 40 – 50 g/24 ore (incluzand si grasimea din compozitia alimentelor cu continut proteic: lapte, carne, branza, oua). Desi pare surprinzator, s-a demonstrate ca alimentele ingerate nu maresc depozitele de tesut adipos.

Acesta se formeza mai ales pe seama glucidelor. Unii au mers pana la preconizarea dietei hiperlipidice in tratamentul obezitatii, regim insa greu de tolerat si uneori chiar nociv.

Chiar cand ratia calorica globala e scazuta, rolul nefast al glucidelor in alimentatia obezului a fost demonstrat clinic si experimentat. Alimentatia glucidica, mai ales o forma de dulciuri concentrate, determina declansarea apetitului prin inducerea unod importante modificari neuro – hormonale, intre care secretia insulinica, cu manifestari de hipoglicemie, uneori chiar cu crize de bulimie (foame exagerata).

Pentru a putea fi utilizate celelalte principii alimentare (proteine), e nevoie de un minimum de glucide, de cca. 120 – 140g/24 ore, care vor proveni insa din salate, fructe, paine (in cantitate redusa).

Vitaminele vor fi avute in vedere mai ales in cazul regimurilor foarte restrictive, cunoscuta fiind importanta lor ca biocatalizatori ai diverselor procese metabolice.

In general, sarurile minerale necesare organismului sunt asigurate printr-un regim hipocaloric cu suficiente proteine. In ceea ce priveste sarea, se recomanda restrangerea consumului, atat pentru a reduce apetitul, cat si pentru a micsora riscul retentiei hidrice. Cand consumul de sare e minim, apa si lichidele nu vor fi deobicei limitate. Consumul bauturilor alcoolice e contraindicate, atat pentru aportul caloric (7 cal/ml), cat si pentru efectul lor de stimulare a apetitului. Vom mai recomanda obezilor sa nu bea in timpul meselor, intrucit un pranz uscat da mai repede senzatia de satietate.

Stabilirea dietei unui obez e o problema importanta, de care depinde eficacitatea curei de slabire. Aceasta dieta hipocalorica trebuie individualizata, adaptata posibilitatilor bolnavului, si apropiata de obiceiurile sale alimentare. Chiar daca va avea temporar un caracter restrictive, va trebui modificata progresiv spre un regim echilibrata, inteles si acceptat de bolnav si susceptibil de a fi urmat un timp indelungat. Conceput astfel, regimul obezului se va confunda in cele din urma cu modul lui definitiv de alimentatie.

Ca prescriptie generala se recomanda suprimarea aproape completa a alimentelor cu mare valoare energetica. Din acest punct de vedere e utila impartirea alimentelor in doua categorii, si anume: una reprezentata de alimentele care pot fi consumate fara restrictii severe, si alta alcatuita din alimente care cresc rapid rezervele adipoase ale individului, urmand deci sa fie interzise.

Dintre cele premise fac parte:

- proteine animale: carne slaba de vaca, vital, mile, pasare, peste slab de rau (salau, lin, stiuca), oua fierte tari, lapte, branza slaba, desarata, de vaci, urda;

- proteine vegetale: ciuperci, radacinoase crude, zarzavaturi si legume crude (iarna, cele congelate), fructe proaspete (cu exceptia celor interzise);

- glucide din legume (ca salate) si fructe;

- grasimi: uleiuri vegetale, margarina, unt in cantitate redusa;

- lichide: sifon, suc de fructe neindulcit, compoturi cu zaharina, suc de legume, lapte ecremat;

- sare: cca. 5 g pe zi.

Dintre cele interzise fac parte:

- proteine animale: carnuri grase, peste gras, conserve de carne si peste, afumaturi, branzeturi grase si sarate;

- proteini vegetale: fasole, linte, fasole uscata;

- glucide: paine (in cantitate mare), cartofi, paste fainoase(in cantitati mari), prune, struguri, stafide, banana, curmale, prune uscate, prajituri;

- grasimi: frisca, smantana, slanina, creme, aluaturi cu unt, sosuri cu rantas, sosuri grase cu fructe oleagionase (nuci, alune, castane);

- lichide: bauturi indulcite, siropuri, alcool, lapte integral, supe cu fainoase, cafea, ceai rusesc;

- sare peste cantitatile permise;