Cuprins
- Introducere
- I.1. Reziduurile de pesticide 5
- I.2. Clasificarea pesticidelor 6
- II.1. Pesticide organoclorurate 7
- Pătrunderea pesticidelor organoclorurate 8
- A. DDT - Diclor-Difenil-Tricloretanul 8
- B. HCH - hexaclorciclohexan 9
- C. LINDANUL - hexaclorociclohexanul 10
- III. 1. Metode de analiză a reziduurilor de pesticide din plante și produse vegetale 11
- III. 2. Analiza reziduurilor de pesticide - studiu 13
- Analiza reziduurilor de pesticide din județul Suceava 15
- IV.1. Intoxicația cu pesticide organoclorurate 17
- a. Patogeneză 17
- b. Simptomatologie 17
- Bibliografie 18
Extras din proiect
Introducere
În fiecare an, agenții biologici sau chimici prezenți în mediu sunt cauza sau una din cauzele morții premature a milioane de oameni și înrăutățirea sănătății sau diminuarea capacității. Protecția și promovarea sănătății sunt problemele esențiale care trebuie să preocupe toți factorii decizionali din întreaga lume.
Producerea și distribuirea produselor alimentare influențează sănătatea prin mai mulți factori, mai întai ele determină direct sănătatea nutrițională a populației și rezistența lor la boli, apoi munca în acest sector este asociată diferitelor maladii și în fine, producția, distribuția, administrarea și prepararea produselor alimentare sunt însoțite de o contaminare a acestor produse și a apei.
În lumea dezvoltată, o vastă infrastructură (legislație, dispoziții de aplicare, sisteme de supraveghere și responsabilitatea industriei) asigură o largă securitate a alimentelor din punct de vedere sanitar.
Publicul este din ce în ce mai preocupat de prezența aditivilor chimici în alimente, dar practic nimic nu indică că acești aditivi prezintă un risc semnificativ pentru sănătatea omului și se uită frecvent că metodele tradiționale de conservare a alimentelor necesită adesea utilizarea produselor chimice. Un număr mare de substanțe chimice pot fi prezente în alimente printr-o contaminare de origine ambientală, iar efectele acestor substanțe asupra sănătății pot fi serioase [1].
Obținerea produselor alimentare este un proces amplu și complex, în toate etapele sale de derulare, atât prin diversitatea cerințelor tehnologice calitative și igienice pe lanțul agro-alimentar care, sunt permanent evaluate și monitorizate, cât și prin interferența, pe lanț, a unor factori accidentali, sau nu, care pot conduce la contaminarea produsului final.
Necesitatea evaluării gradului de contaminare al produselor alimentare a devenit, în ultimul timp, un obiectiv major atât al producătorilor de materii prime și procesatorilor precum și al organismelor de decizie naționale, regionale și internaționale [2].
I.1. Reziduurile de pesticide
Termenul de “pesticide” este adesea utilizat ca sinonim cu produsele pentru protecția plantelor (plant protection products-PPP), care sunt utilizate, în principal, în agricultură pentru a preveni și combate îmbolnăvirea și infestarea culturilor.
Pesticidele utilizate la protecția culturilor, înainte și după recoltare, pot fi regăsite ca reziduuri în produsele finale. Reziduurile de pesticide reprezintă orice substanță sau amestec de substanțe existente în hrana pentru oameni sau animale, rezultate din utilizarea pesticidelor. Termenul include derivați specifici ai pesticidelor, cum sunt produși de transformare sau degradare, metaboliți, produși de reacție și impurități, cu semnificație toxicologică. Este necesar ca aceste reziduuri de pesticide să nu fie găsite în produse de origine vegetală, alimente sau furaje la nivele care să reprezinte un risc de îmbolnăvire pentru om [3].
În consecință Comisia Europeană a stabilit nivele maxime de reziduuri (Maximum Residue Levels - MRLs sau limite maxim admise - LMA) care să asigure protecția consumatorului față de o expunere la nivele inacceptabile de reziduuri de pesticide. Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de 34 pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și furaje și de modificare a Directivei 91/414/CEE, cu modificări și completări ulterioare, este comun tuturor țărilor din Uniunea Europeană și este obligatorie respectarea acestuia.
Conform Protocolului încheiat între autoritățile implicate în monitorizarea reziduurilor de pesticide din produse vegetale, produse animale și hrana pentru copii, MADR prin Planul Național de Monitorizare, verifică prin analize de laborator conținutul în reziduuri de pesticide al produselor alimentare de origine vegetală din producția autohtonă[3].
Bibliografie
1. Hura C., Contaminareachimică a alimentelor în România 2002, vol. 2, Editura Cermi, Iași, 2003
2. Tofană M., Contaminanți alimentari - Performanțe analitice și reglementări legislative-, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2011
3. Bloj C., Megheșan-Breja A., Aspects for determination of pesticide residuesin plants and plant products, UFMureș : http://sppt.ro/wp-content/uploads/2015/03/Rev-PP-nr-94_4.pdf
4. KrompaszkiOniga T., Incidențașisemnificațiaigienică a pesticidelororganoclorurateînunele probe de alimenteșifuraje din județulBistrița-Năsăud,Teză de doctorat, ClujNapoca, 2012 : http://www.usamvcluj.ro/files/teze/2012/krompaszki.pdf
5. http://aidvet.com/toxicologie/
6. Riviș A., Contaminanțialimentari, EdituraEurostampa, Timișoara, 2006
7. https://adrianachis.files.wordpress.com/2016/01/cursul-12-toxicologie-alimentara-pesticide.pdf
8. https://www.scribd.com/doc/54951544/Toxicitatea-pesticidelor
9. http://www.scribd.com/doc/56917592/5/INTOXICATIA-CU-PESTICIDE-ORGANOCLORURATE
Preview document
Conținut arhivă zip
- Reziduuri de pesticide organoclorurate din produsele vegetale.docx