Tehnologia de Producere a Vinurilor Albe

Memoriu justificativ

Mi-am ales aceasta tema deoarece fiecare roman trebuie sa stie si sa cunoasca vinurile si podgoriile romanesti.

Cultivarea vitei de vie a fost si la romani o preocupare straveche a strabunilor nostri. Getodacii locuitorii stravechi ai pamanturilor de la Dunare, Marea Neagra si Carpati, pretuiau vinul in mod deosebit, iar vita de vie era una din cele mai de seama bogatii ale lor. Ei obisnuiau sa bea vinul turnat in coarne de bou, in ulcica sau chiar in tigve. Pe vremea marelui rege Burebista, intemeietorul primului stat centralizat dac, vinul devenise o mare pasiune a dacilor, incat regele, sfatuit de marele preot Deceneu, a luat masura dezradacinarii vitei de vie. Actiunea lui a fost determinata se pare si din cauza interesului pe care-l aratau pentru vin popoarele vecine Daciei si care faceau dese incursiuni aici.

Cu toate masurile pe care le-ar fi luat Burebista si Deceneu, se stie cu siguranta ca, la venirea romanilor in Dacia, cultivarea vitei de vie se practica pe suprafete intinse de teren. Romanii au adus in Dacia noi sortimente de vita de vie, au introdus noi procedee de taiere si practici de vinificatie. Ulterior,de-a lungul secolelor, vita de vie a continuat sa prezinte un mare interes si o preocupare de baza a bastinasilor. Cultivarea ei nu a incetat nici o clipa, nici in perioada migratiei popoarelor, nici in secolele de ocupatie turceasca a tarilor romane si nici in epocile mai apropiate de zilele noastre.

Chiar daca au fost ani cu productie viticola, chiar daca viile au fost “victimile filoxerei”, renumele unor soiuri de vinuri si al unor podgorii s-au impus si dincolo de hotare. Trebuie amintite aici podgorii ca:Dragasani,Dealu-Mare,Odobesti,Cotesti

Cotnari,Tarnave si sortimente de vinuri romanesti ca:Grasa,

Tamaioasa,Babeasca,Busuioaca,Feteasca alba,Francusa si altele.

„Sa nu uitam,la romani ca si alte popoare,din totdeauna,vinul a fost partas alaturi de oameni,atat de necaz cat si la bucurie,simbol al prieteniei,al intelegerii,al voiosiei,sursa de inspiratie sau meditatie pentru poeti,ganditori si compozitori,….”

La finele anului 1998,viile ocupau o suprafata de aproape 250.000 de hectare,situand din acest punct de vedere Romania pe locul 9 din lume dupa suprafata si pe locul 12 ca productie.

1. Obiective

- Prezentarea schemei tehnologice de obtinere a vinurilor albe;

- Analiza materiilor prime;

- Analiza semifabricatelor;

- Analiza produselor finite.

2. Tehnologia generala de producere a vinurilor albe

2.1. Schema tehnologica generala

1. Recepţionarea strugurilor

2. Desciorchinarea şi zdrobirea

3. Separarea fazei lichide de boştină

4. Limpezirea

5. Fermentarea alcoolică

6. Clarificarea prin metoda cleirii (tratarea vinului cu substanţe coloidale)

7. Maturarea în butoaie de stejar

8. Tratarea cu frig

9. Îmbutelierea sterilă

10. Maturarea în sticle

11. Ambalarea şi etichetarea.

1. Recepţionarea strugurilor

Strugurii sunt culeşi manual şi transportaţi la uzină în lăzi de plastic, urmând a fi supuşi unor analize pentru determinarea acidităţii, a conţinutului de zahăr, a pH-ului şi a nivelului de boabe vătămate (deteriorate). Se trece apoi la sortare (eliminarea boabelor uscate, alterate etc) pe banda rulantă.