Tehnologia morăritului

1.TEMA PROIECTULUI

Să se proiecteze si sa se stabilească schema tehnica pentru o moara de porumb cu capacitatea de 87t/24h pentru mălai superior. Extractie 79%, masa hectolitrică porumbului fiind 70kg/hl.

2. PARTEA BIBLIOGRAFICĂ

2.1 Caracterizare materii prime

Porumbul este una dintre cele mai importante plante de cultura de pe planeta noastra.

Cultura porumbului ocupă locul trei dintre plantele agricole cultivate pe toate continentele. Fata de celelalte cereale, pe langa productia ridicata la hectar (pana la 5000 kg boabe la ha), porumbul prezintă o rezistentă sporită la seceta, la boli si intemperii.

Boabele de porumb se folosesc pe scară largă in alimentația omului, in industrie ca materie prima si in furajarea animalelor.

Faina de porumb obtinută din boabele de porumb, este folosită la prepararea unor produse alimentare cu valoare nutritivă ridicată. De asemenea, boabele de porumb se utilizeaza ca materie prima in industria alcoolului rafinat, a amidonului, a dextrinei si glucozei, a uleiurilor rafinate (din germeni de porumb). In producția mondială de grasimi vegetale comestibile, porumbul este folosit in proportie de 2%.

Din 100 kg boabe de porumb putem obtine urmatoarele produse: 77 kg faină, 63 kg amidon, 71 kg glucoză sau 44 l alcool rafinat, iar din embrionul de porumb rezulta 1,8-2,7 l ulei rafinat dietetic si 3,6 kg tarate folosite la furajarea animalelor.

Folosirea unor soiuri de porumb productive (hibrizi dubli) natura solului, condițiile agrotehnice, etc. duc la obținerea unor recolte sporite.

La noi in țara se cultiva doua soiuri si anume:

- porumb cu boabe mari (sticloase) care se caracterizează printr-un conținut mai mare de substante azotoase decat celelalte soiuri;

- porumb cu boabe fainoase, care are un conținut mare de amidon si mai scazut in substante azotoase. Aceste soiuri se preteaza pentru industrializare obtinandu-se alcool, amidon, glucoza si dextrina.

Caracteristici fizico - tehnologice ale porumbului

Aspectul general al masei de cereale este influentat de o serie de factori ca: gradul de vechime, modul de conservare, gradul de dezvoltare al boabelor, uniformitatea ca marime, continutul de impuritati.

Culoarea boabelor indica daca cerealele sunt vechi, au luciu sau sunt opace, daca cerealee au suferit degradari in timpul vegetatiei sau in timpul conervarii.

Marimea, forma si uniformitatea boabelor prezinta o deosebita importanta, deoarece in functie de acestea, morarul echipeaza si regleaza masinile de curatat si sortat, regleaza regimul de macinare mai ales la sroturile I, II si III.

Prospetimea poate fi considerata optim atata vreme cat n-au intervenit modificari esentiale in compozitia chimica si aspectul exterior si interior al boabelor, sub actiunea microorganismelor si daunatorilor specifici cerealelor.La stabilirea prospetimii, pe langa determinarea organoleptica culorii, aspectului, luciului, mirosului si gustului, se determina si aciditatea care este crescuta la cerealele vechi.

Taria si duritat reprezinta un indiciu privind modul in care cerealele rezista la transport, pregatire si macinare.

Taria indica in ce masura boabele se sparg intamplator in timpul miscarilor si cand sunt macinate. In functie de taria boabelor se apreciaza consumul de energie la macinare. Taria indica de asemenea cum trebuie alcatuita diagrama tehnologica de pregatire si macinis.

Sticlozitatea si fainozitatea boabelor sunt acelea care in sectiune transversala prezinta un aspect sidefat, translucid - cornos. La sectionare opun o mare rezistenta si prin macinare la moara se trasforma in prima faza ( sroturile I, II, III ) intr-o mai mare cantitate de grisuri mari si mijlocii si mai putine grisuri mici, dunsturi si faina. Porumbul sticlos e preferat la fabricarea malaiului de tip superior- extra. Boabele fainoase opun o mica rezistenta la sectionare, iar prin macinare se transforma la primele sroturi in grisuri mici, dunsturi si faina.

Maturizarea porumbului imediat dupa recoltare, bobul este incomplet maturizat, iar malaiul obtinut din astfel de porumb nu prezinta calitatile corespunzatoare.

Procesul de maturizare consta in aceea ca substantele solubile se transforma in substante insolubile: zaharul in amidon, aminoacizii in proteine, proteinele solubile in proteine insolubile. Totodata se elimina si apa. Se produc transformari si asupra grasimilor, substantelor minerale si vitaminelor.

Masa hectolitrica reprezinta greutatea exprimata in kilograme a unui volum de boabe egal cu 0,1 m3, echivalenta cu capacitatea de 100 l. Aceasta insusire este folosita la dimensionarea depozitelor si in special celulelor de siloz.

Masa relativa a 1000 de boabe. Prin aceasta se intelege greutatea a 1000 de boabe la umiditatea care o contin in momentul determinarii.

Masa absoluta reprezinta greutatea a 1000 de boabe raportata la substanta uscata.

Prin substanta uscata se intelege greutatea produsului ramasa dupa scaderea greutatii apei pe care o contine.