Tehnologii Moderne de Ambalare a Produselor Alimentare

Istoria cartonului ondulat se intinde pe o perioada de peste 100 de ani, iar aparitia acestui material a fost impulsionata de nevoia unui nou tip de ambalaj superior celor existente pana atunci.

Hartia ondulata mecanic, intre doua valturi canelate, a fost obtinuta prima data in Anglia, in anul 1856 si a fost utilizata în premiera ca ambalaj de catre un american, in 1871. Cartonul ondulat propriu-zis a aparut in 1874, in America, cand s-a adaugat, prin lipire, un strat neted de hartie peste hartia ondulata.

La inceputul secolului XX, apar primele masini de carton ondulat, iar acest produs se impune in industria ambalajelor din America si Europa. In timp, productia de carton ondulat si ambalaje se dezvolta in ritm alert, largindu-se gama sortimentala si imbunatatindu-se calitatea acestui produs.

In tara noastra, cartonul ondulat s-a produs prima oara in anul 1957, in fabrica existenta la Ghimbav, localitate aflata la 10 km de municipiul Braşov. In anii urmatori, acest sector a cunoscut o dezvoltare importanta, cererea acestui produs pe piata fiind in continua crestere.

Odata cu dezvoltarea si diversificarea productiei de bunuri concomitent cu dezvoltarea comertului, are loc şi diversificarea şi dezvoltarea activitatilor de ambalare si implicit a productiei de ambalaje. La nivelul intregii planete, se considera ca aproximativ 99% din productia de marfuri se tranzactioneaza in stare ambalata.

Ambalajul este un sistem fizico-chimic complex, cu funcţii multiple, care asigura mentinerea sau, in unele cazuri, ameliorarea calitatii produsului caruia ii este destinat. Ambalajul favorizeaza identificarea produsului, inlesnind atragerea de cumparatori potentiali, pe care ii învata cum sa foloseasca, sa pastreze produsul si cum sa apere mediul inconjurator de poluarea produsa de ambalajele uzate sau de componentii de descompunere ai acestora.

Din punct de vedere comercial, ambalajul permite asigurarea in cele mai bune conditii a manevrarii, conservarii, depozitarii şi transportului produselor. In ”Petit Robert” (1989), ambalajul este un “invelis din materiale si forme diferite in care se ambaleaza un produs pentru transport sau vanzare”.

Institutul Francez al Ambalajului si Ambalarii propune urmatoarele definitii in “Petit glossaire de l’emballage”:

• ambalajul este obiectul destinat sa inveleasca sau sa contina temporar un produs sau un ansamblu de produse pe parcursul manevrarii, transportului, depozitarii sau prezentarii, in vederea protejarii acestora sau facilitarii acestor operatii;

• ambalarea reprezinta operatia de obtinere a “primului invelis aflat in contact direct cu produsul”.

• Institutul din Marea Britanie furnizeaza trei directii in definirea ambalarii (Frăţilă R., 2001):

-sistem coordonat de pregatire a marfurilor pentru transport, distributie, vanzare cu amanuntul si consum;

-cale de asigurare a distributiei la consumatorul final, in conditii optime si cu costuri minime;

-functie tehnico-economica, care urmareste minimizarea costurilor la livrare.

Definirea ambalajului. Clasificare

Ambalarea este definita ca reprezentand operatia, procedeul sau metoda prin care se asigura, cu ajutorul ambalajului, protectia temporara a produsului, in timpul manipularii, transportului, depozitarii, vanzarii, contribuind si la inlesnirea acestor operatii. Ambalajul este un mijloc sau un ansamblu de mijloace destinat sa cuprinda sau sa inveleasca un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protectia temporara din punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic in scopul mentinerii calitatii si integritatii acestora in starea de livrare, in decursul manipularii, transportului, depozitarii si desfacerii – pana la consumator sau pana la expirarea termenului de garantie.

Ambalajele pot fi clasifiate in functie de:

-natura materialului din care sunt intocmite(ambalaje din hartie-carton, sticla, metal, materiale plastice, lemn, materiale textile,materiale complexe);

-sistemul de confectionare(ambalaje fixe, demontabile, pliabile);

-tipul ambalajului,acesta poate fi: lazi, cutii, flacoane, pungi etc.;

-domeniul de utilizare(amalaje de transport, de prezentare si de desfacere);

-natura produsului ambalat(ambalaje pt produse alimentare, produse industriale);

-gradul de rigiditate (ambalje rigde, semirigide, suple);

-modul de circulatie (ambalaje refolosibile, nerefolosibile).