Uscător cu 2 benzi pentru uscarea pesmeților

Intoducere

Industria alimentară prezintă o serie de particularități față de alte ramuri industriale legate atât de natura materiilor prime prelucrate cât și a produselor finite obținute.

Comparativ cu alte ramuri, industria alimentară se remarcă prin multitudinea materiilor prime prelucrate și prin diversitatea produselor finite, ceea ce impune existența unor procese tehnologice variate.

Uscării sunt supuse materiale solide și lichide care conțin apă. Procesul de uscare constă în evaporare umidității legate cu furnizarea de energie termică corpului supus uscării. Pentru îndepărtarea umezelii evaporate este utilizat agentul de uscare (aer, abur supraîncălzit, gaz combustibil), care se satură cu umiditate. Scopul procesului de uscare este de a îmbunătăți indicatorii de calitate a materialului și, prin urmare, oportunități de creștere folosirii lui. În industria alimentară , uscarea este unul dintre procesele de bază și este folosită aproape în toate procese tehnologice. Pâine este uscată pentru obținerea pesmeților.

Producerea pesmeților include coacerea pîinii speciale pentru pesmeți în forme, tăierea pîinii răcite, uscarea feliilor pîna la umeditatea 10%, răcirea pesmeților și ambalarea producției finite.

În urma uscării din pesmeți se evaporează aproape două treimi din umiditate, care se află în plitele de pesmeți normal ținute în cantitatea de 30-32% (conținutul total de umeditate în măcinat și coajă). Cantitatea atît de mare de perderea umidității din feliile întrun timp relativ scurt la temperaturi înalte a mediului poate produce procese negative (formarea crăpăturilor, carbonizarea pe părți sau întreagă suprafață de pesmeți, etc.)

Uscarea pesmeților de obicei se face în cuptoarele de toate tipuri și întrebuințări, utilizate în panificație autohtonă .La întreprinderile mijlocii pesmeți se usucă în uscător cu vatra staționară și canal de încălzire. La întreprinderile specializate pentru uscarea pesmeților se utilizează uscătoare tunel cu canal de încălzire ПХС- 25, ПХС- 40 , etc.

Astfel, procesul de uscare este efectuat în camerele de uscare a instalațiilor de uscare, viteza aerului în interiorul camerei de uscare este redusă, iar în unele uscătoare fără dînsul.Deaceea setările instalate ale uscării pentru pesmeți simple din pîine , uscarea cărora are loc în instalațiile de uscare speciale în curent de aer încălzit(de obicei ca urmare a procesului de convecție termică), pentru pesmeți trebuie modificate.

La uscarea, pesmeți obțin diferite proprietăți structurale și mecanice în dependență de regimul uscării.Calitatea pesmeților în mare măsură depinde de puterea și abilitatea de a se umfla în apă. Ele trebuie să fărime ușor la aplicarea efortului mic, adică să posede rezistență scăzută la tracțiune.În același timp, este necesar ca ele să absorbe repede apă deveind moi.

Ca regulă, uscării organizate a pesmeților în cuptoare de panificație, corespunde uniformitatea uscării și colorării suprafeței producției în culoarea galbenă - auriu.

1. Bazele teoretice ale procesului de uscare

Uscarea este procesul tipic nestaționar ireversibil, în care conținutul de umiditate a materialului se micșorează cît în volum, atît și în timp, și întregul proces tinde spre echilibru. Pe lîngă toate procedeele de conservare de mai tîrziu, ea s-a întrebuințat cu folos pînă în zilele noastre. Aceasta se datorește faptului că mijloacele de uscare s-au schimbat și țin pasul cu progresul. Astăzi legumele și fructele se pot usca ușor, astfel încît să nu rămînă cu nimic mai prejos decît alt soi de conserve, păstrînd culoarea și gustul. Prelucrate imediat după recoltare și uscate așa cum se cere, legumele nu-și pierd nici materiile hrănitoare, nici sărurile minerale și, ceea ce este mai important, pot păstra și vitaminele.

Produsele uscate pot fi ușor păstrate în bune condiții și menținute multă vreme în stare cerută pentru consum. Prin uscare cantități mari de materie pot fi reduse la un volum mic, ocupînd un spațiu redus. De asemenea, este mai accesibilă și mai favorabilă transportarea la distanțe mari în orice anotimp.

La baza uscării stă transformarea apei produsului din stare lichidă în stare gazoasă și eliminarea aburului format în mediul exterior. Uscarea este un fenomen complex, cuprinzînd atît evaporarea apei de la suprafață, cît și procesul de difuziune al umidității din interiorul materialului umed spre exteriorul lui, adică se reduce la schimb de masă între material și mediul înconjurător.

Baza teoriei uscării o prezintă transferul căldurii și umidității materialului umed, care interacționează cu gaze încălzite, suprafețe fierbinți, de asemanea în procesul iradierii cu unde electromagnetice.

Teoria uscării a fost fondată pe baza cercetărilor analitice și experimentale. Cercetările contemporane ale diferitor procese cum ar fi uscarea, au loc prin două metode: cinetic-molecular și termodinamic.