Vinul - Risc sau Aliment

Introducere

Lumea medicală a recunoscut de-a lungul timpului beneficiile consumului moderat de vin. Prin anul 450 î.e.n., Hippocrate recomanda vinul în tratamentul de scădere a febrei, ca dezinfectant (în bandajări), ca diuretic şi ca supliment nutritiv. La începutul secolului al XV-lea, un doctor francez a scris prima carte despre calităţile miraculoase ale vinului. Graţie proprietăţilor antiseptice descoperite, până în secolul al XVIII-lea era recomandabil să se consume mai mult vin decât apă. Mai mult, în Biblie sunt menţionate calităţile curative ale vinului, dar şi capacitatea acestuia de a fi un elixir al vieţii atunci când este consumat cu măsură.

Lista cu beneficiile vinului este lungă şi tot mai surprinzătoare de fiecare dată. Binecunoscut deja ca fiind sănătos pentru inimă, vinul consumat moderat aduce beneficii multiple sănătăţii. Proprietăţile curative şi igienice ale vinului, mai ales ale vinului roşu, sunt dezbătute în literatura ştiinţifică medicală. Se pare că vinul roşu, pe lângă faptul că binedispune, face minuni pentru organism: menţine inima tânără, reduce nivelul de colesterol şi, dacă este consumat cu moderaţie, reduce şansa de apariţie a bolilor ficatului.

De ce este vinul atât de sănătos? În primul rând, datorită substanţelor antioxidante, care reduc daunele create de radicalii liberi, prevenind astfel bolile degenerative (cancer, Alzheimer, Parkinson, etc). Se cunoaşte că prin consumul zilnic al unui pahar de vin se reduce cu 50% riscul de formare a hematoamelor, care generează atacul de cord. Pe de altă parte, ajută la menţinerea colesterolului în limite normale. Vinul conţine vitaminele B şi P precum şi săruri minerale, în cantităţi considerabile, care se asimilează uşor în organism. Nu în ultimul rând, consumul cu moderaţie este eficient în cazul osteoporozei, cât şi în prevenirea formării tumorilor canceroase. Femeile care beau vin au o masă osoasă mai mare, ceea ce înseamnă că scade riscul de osteoporoză asociat menopauzei. Nivelul mai mare de estrogen din corpul unei băutoare de vin încetineşte procesul de distrugere a ţesututului osos vechi şi grăbeşte producţia de ţesut osos nou.

Taninurile, acele substanţe care conferă culoarea roşie şi se găsesc în coaja strugurelui şi în codiţa lui, topesc grăsimile de pe artere şi menţin vasele curate. Au fost produse chiar medicamente din extract de codiţă de strugure, însă nu au avut aceleaşi rezultate ca vinul roşu. Însă cu toate beneficiile sale, vinul roşu este bun numai în cantităţi moderate. În cantităţi mari, vinul se comportă ca orice alt tip de alcool, afectând, pe termen lung, ficatul, pancreasul şi celulele nervoase.

1. Vinul în alimentaţie

Încă din cele mai vechi timpuri, vinul a fost utilizat drept aliment. Discutând din perspectiva gastronomică, vinul consumat la mesele importante şi în cantitate moderată îmbunătăţeşte apetitul, creşte secreţiile digestive cu stimularea motilităţii gastrice şi în felul acesta ajută la o digestive mai bună a principiilor alimentare ingerate. Mai mult, prof.dr. Klieve din Germania susţinea că un litru de vin conţinând cca. 700 calorii este similar cu aproximativ 900 ml lapte, 370 grame pâine, 385 grame carne, 5 ouă. Însă vinul este considerat aliment şi din pricina zaharurilor, glicerinei, acizilor nevolatili, compuşilor cu azot, substanţelor tanante şi colorante, substanţelor minerale, vitaminelor şi altor nutrienţi, toate acestea fiind necesare pentru întreţinerea vieţii. Pe lângă această acţiune digestivă, la nivel psihic, vinul prin culoare, parfum, aromă şi savoare transmite reacţii pozitive, stimulând producerea de endorfine (substanţe benefice) la nivelul creierului. Endorfinele secretate produc o scădere a tensiunii la nivelul sistemului nervos central cu instalarea stării de calm, linişte şi tendinţa spre veselie. Aceste reacţii ajută organismul să se lupte mai eficient în perioadele de suprasolicitare psihică şi fizică. Însă toate aceste lucruri se întâmplă numai la consumul moderat de vin.

După părerea unora, calităţile de aliment, tonic şi medicament ale strugurilor şi ale vinului se datorează în mare măsură compuşilor fenolici şi polifenolici din struguri şi vin, mai ales din vin. Cei mai importanţi din aceşti compuşi din struguri sunt eliberaţi în timpul proceselor de maceraţie, fermentaţie şi învechire a vinului. Vinul poate fi considerat un organism viu care îşi adună tot ceea ce este mai valoros din ciorchine, boabe şi seminţe, respectiv compuşii care se formează în procesele de fermentare şi cele rezultate ulterior la maturarea şi învechirea vinului, procese în principal de hidroliză, esterificare,etc. Este cunoscut că o serie de compuşi naturali sintetizaţi numai de plante, dar de o importanţă biologică esenţială pentru organismul viu, cum sunt unele vitamine, compuşii polifenolici, unii complecşi ai metalelor, ca şi ai microelementelor, sunt asimilate odată cu hrana de către organismele animale. Organismele superioare nu asimilează metale sau microelemente direct, ci sub formă elaborată, complecşi cum sunt porfirinele, sau complecşi cu aminoacizi sau zaharuri. Un asemenea complex este vitamina B12, dar foarte probabil că există în vin complecşi metalici în cantităţi extrem de mici încă nedecelabili, sau cu structură mai complicată încă neelucidată, iar acestea să fie forme asimilabile ale microelementelor, compuşi biologic-activi sintetizaţi numai de plante sau microorganisme şi pe care organismul animal îi preia din alimentele crude sau prelucrate.