Cuprins
- INTRODUCERE ..3
- I. CONSIDERAȚII GENERALE ASUPRA RELIGIEI GETO- DACILOR 5
- 1.1. Universul de credințe 5
- 1.2. Structura panteonului 8
- II. MANIFESTAREA CULTULUI. SACERDOȚIUL ..9
- 2.1. Sacrificii și rituri funerare .9
- 2.2. Sacerdoțiul. Sanctuarele ..11
- III. DACO - GEȚII ÎN CONȘTIINȚA POSTERITĂȚII ...12
- 3.1. Moșteniri daco- getice în cultura română ...12
- 3.2. Geto - dacii în tradiția istorică 14
- CONCLUZII ...15
- BIBLIOGRAFIE .16
Extras din proiect
INTRODUCERE
Importanța și actualitatea temei. Cu toate că civilizația Geto- Dacilor este una
defunctă, iar religia acestora nu mai are niciun aderent în epoca contemporană, aceasta
încă suscită fascinația și imaginația cercetătorilor, cât și a publicului larg. Importanța
studierii structurii religioase și culturale a înaintașilor noștri ține în primul rând de
necesitatea de a ne cunoaște originile, de a intra în contact cu universul religios și
ideologic specific strămoșilor noștri, astfel putând într-o oarecare măsură să înțelegem
modul lor de a gândi, natura și cauzele temerilor și speranțelor lor.
În al doilea rând, complexitatea și originalitatea creației religioase și culturale
specifice geto- dacilor nu se poate să nu fi lăsat urme adânci în manifestările culturale și
religioase ale poporului român, iar sondarea acestora poate arunca puțină lumină asupra
tabloului general al culturii noastre, ajutându-ne să înțelegem mai bine modul în care s-a
format aceasta.
Pe de altă parte, vom putea încadra mai bine specificul credințelor și culturii
noastre în contextul mai larg al spiritualității balcanice și sud- est europene, ținând cont
de faptul că fenomenul religios geto- dac, ca parte integrantă a marii familii a tracilor, a
influențat culturi cuprinzând un areal geografic mult mai vast decât spațiul românesc;
astfel, devine posibilă realizarea unei analize comparative a culturii și spiritualității la
nivel sud- est european.
Gradul de cercetare a temei. Preocupări în domeniul cercetării spiritualității
geto- dacilor au fost manifestate de unii cercetători români, cei mai notabili fiind Mircea
Eliade și Ioan I. Russu, ambii aducând o contribuție destul de mare la studierea acestei
teme. Astfel de preocupări au existat deasemenea și în mediul academic străin, rezultând
astfel unele sinteze destul de valoroase. Părerile diverșilor cercetători nu întotdeauna
coincid însă, astfel că se impune necesitatea unui studiu comparativ, și a unei reevaluări a
bogatului material bibliografic ce abordează această temă.
Suportul bibliografic. La baza cercetării temei propuse s-au aflat unele lucrări de
specialitate din domeniul istoriei religiilor, în special Istoria credințelor și ideilor
religioase, de Mircea Eliade, precum și Sacrul și profanul, aparținând aceluiași autor. Am
utilizat de asemenea și informațiile disponibile în diverse articole științifice și lucrări de
sinteză ce abordează acest subiect, realizând astfel o analiză comprehensivă asupra temei
în cauză
Cadrul cronologic. Segmentul temporal acoperit de acest studiu se cuprinde între
secolul VIII î. e. n., care reprezintă perioada de finalizare a etno - genezei tracilor, și anul
106 e. n., care coincide cu transformarea Daciei în provincie a Imperiului roman.
Scopul și sarcinile principale ale cercetării. Scopul principal al cercetării este
reconstituirea structurii religioase a geto- dacilor și identificarea moștenirii lăsate de
aceasta în cultura și spiritualitatea poporului român. În vederea realizării scopului propus
s-au impus următoarele sarcini și obiective:
- Să se reconstituie panteonul religiei geto- dacilor;
- Să se reconstituie universul de credințe al geto- dacilor;
- Să se reconstituie elementele de cult și structura clasei sacerdotale;
- Să se identifice influențele culturii și spiritualității geto- dacilor asupra culturii
poporului român.
Metodele de cercetare. Studierea acestei teme se bazează pe cercetarea
materialului teoretic, documente, articole și lucrări de sinteză care au servit ca suport
pentru aplicarea metodelor utilizate în cercetările inițiate pentru cunoașterea problemei în
cauză. Pentru cercetare au fost utilizate și integrate principii de studii generale și specifice
istoriei: principiul științific, al obiectivității, principiul abordării sistemice, etc. Principale
metode folosite în cercetare sunt: metoda retrospectivă, metoda analizei istorice, metoda
comparativ-istorică, metoda inducției și deducției, analiza și sinteza, metoda analizei
critice, metoda abordării interdisciplinare, care au ajutat la asigurarea unui suport
metodologic consistent pentru lucrare.
Bibliografie
1. Drimba, Ovidiu. Istoria culturii și civilizației. Vol. 3. București: SAECULUM I.O., 2001.
2. Eliade, Mircea. Istoria credințelor și ideilor religioase. Traducere de Cezar Baltag. Vol. 2.
Chișinău: Universitas, 1992.
3. Eliade, Mircea. Istoria credințelor și ideilor religioase. Traducere de Cezar Baltag. Vol. 3.
Chișinău: Universitas, 1992.
4. Grec, Marius. „ZAMOLXIS : Une personnalité charismatique de l’Antiquité au nord du
Danube Inférieur”. ResearchGate (blog), ianuarie 2006.
5. Harari, Yuval. Sapiens: A Brief History of Humankind. Toronto: McClelland & Stewart, 2014.
6. HERODOT. „Istorii”. Traducere de Felicia Ștef, f.a.
7. STRABON. Geografia. Traducere de Felicia Ștef. Vol. 2. București: Editura Științifică și
Enciclopedică, 1974.
8. Tamura, Elena. „Religion in Dacia. Pre- Christian Religion in Romania”. The Economic
Journal of Takasaki City University of Economics 47, nr. 4 (2005).
9. Treptow, Kurt. „A Study in Geto- Dacian Religion: The Cult of Zalmoxis”. East European
Quarterly 21, nr. 4 (ianuarie 1988).
16
Preview document
Conținut arhivă zip
- Manifestari ale cultului religios la geto-daci.pdf