Conceptul și Evolutia Controlului de Constitutionalitate

Capitolul I Conceptul si evolutia controlului de constitutionalitate

1.Aparitia si consacrarea constitutiei in România

Constitutia este legea fundamentala u unui stat, constituita din norme juridice, învestita cu forta juridica suprema si reglementeaza acele relatii sociale fundamentale care sunt esentiale pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii politice poporului.1 Din moment ce conceptul de Constitutie, cu toata evolutia sa a conservat un miez permanent, si anume notiunea de principiu suprem care detrmina ordinea statala si esenta comunitatii care respecta aceasta ordine," iar legislatia este în raport cu Constitutia "aplicarea dreptului"" este obligatorie o corespondenta între lege si constitutie, o corespondenta "între un grad inferior si unul superior în ordinea juridica". Constitutionalitatea, simplu definita, nu este altceva decât conformitatea legii cu Constitutia

Constitutia in România a aparut mult mai tarziu decât constitutiile din tarile europene de vest. Aceasta s-a datorat faptului ca in epoca moderna , caracterizata prin dezvoltarea tehnica ,economica , sociala si culturala, a început în România mult main tarziu fata de alte tari precum Olanda, Anglia, Franta sau Italia. Dezvoltarea mai tarzie si mai lenta a capitalismului în România a fost cauzata de indelungata dominatie a imperiului otoman. Inlaturarea dominatiei otomane a permis Tarilor Române o devoltare , dar una mai lenta. Aceasta dezoltare se situeaza în a doua secolul al XVIII-lea, cand apar manufacturile, apare munca salariata, se dezvolta mineritul , se construiesc drumuri , in agricultura se desfinteaza rumânia si România îsi formuleaza primul sau program politic prin Suplex Libellum Vachorum (1791). În urma Tratatului de la Adrianopol (1829) , tarile române obtin libertatea comertului si retrocedarea principaleleor porturi de la Dunare , dând astfel posibilitatea dezvoltarii capitalismului si limitând ,pe plan extern, amestecul imperiului otoman în treburile interne si externe ale Principatelor Române.

Perioada premergtoare aparitiei constitutiei române s-a caracterizat prin puternice framântari si miscari care au fost forma de manifestare a luptei pentru înfaptuirea unitatii de stat a poporului român , pentru revndicari cu caracter democratic

Constitutia din 1866.

La 11 / 23 februarie 1866, in urma loviturii de stat, Cuza este obligat sa abdice si sa plece in exil. Ca urmare atat a promulgarii Statutului, cat si a Legii agrare adoptate subsecvent, antagonismul dintre sustinatorii domnului si adversarii sai se adancea continuu si totodata se accentua tendinta spre un regim autoritar al puterii executive.

Se constituie o locotenenta domneasca, formata din trei persoane, generalul Nicolae Golescu, Lascar Catargiu si colonelul N.Haralambie, care reia vechea doleanta a Adunarilor Ad-Hoc de a aduce pe tron un print dintr-o dinastie domnitoare din Europa apuseana.

Procedand imediat la indeplinirea scopului pentru care daduse lovitura de stat, locotenente domneasca adreseaza propunerea de a urca pe tronul Romaniei contelui Filip de Flandra, din dinastia domnitoare a Belgiei, pe care Adunarea Electiva il si proclama domn sub numele de Filip I. Deoarece oferta este declinata, locotenenta domneasca propune pe principele Carol-Ludovic de Hohenzollern si cheama natiunea sa-si exprime adeziunea printr-un plebiscit.Dupa validarea mandatelor deputatilor, in sedinta din 1 mai 1866, Adunarea Constituanta proclama pe principele Carol Ludovic de Hohenzollern-Sigmaringen principe ereditar al Romaniei sub numele de Carol I si, ca raspuns la obiectiile puterilor garante, exprima totodata vointa nestramutata a natiunii de a ramane pururi unita, sub acest principe strain si cu o monarhie ereditara.Prima masura luata de noul domn a fost amnistierea crimelor si delictelor politice. Inca in drum spre Bucuresti, la Pitesti, printul isi manifesta dorinta de a se situa mai presus de conflictele politice dintre oamenii de stat, indeplinind rolul de arbitru. Masura se referea in primul rand la ultimul guvern al lui Alexandru Ioan I ai carui membrii fusesera trimisi la judecata Inaltei Curti de Justitie si Casatie prin decretul din 29 martie 1866 al Locotenentei domnesti. Bine informat, printul a luat o masura care prevenea eventualele conflicte politice.Abia dupa aceea, printul Carol I primeste demisia Locotenentei domnesti si numeste noul Consiliu de Ministrii, prezidat de Lascar Catargiu.

La mai putin de doua luni de la depunerea juramantului noului domn, la 29 iunie / 1 iulie 1866, Adunarea Constituanta voteaza si adopta o noua Constitutie, inspirata din Constitutia belgiana din 7 februarie 1831, una din cele mai liberale din Europa, adaptata de insasi natiunea romana, prin reprezentantii ei alesi prin vot secret si liber, la realitatile vietii romanesti. Constitutia a fost promulgata de Domnitorul Carol I la 30 iunie 1866 si a intrat in vigoare la 1 iulie 1866, data publicarii in Monitorul oficial.