Napoleon Bonaparte

Napoleon este una dintre cele mai importante personalităţi ale istoriei din toate timpurile.Şi-a făcut vestită ţara printr-o glorie militară recunoscută în istorie.Numeroasele sale realizări pot face ca greşelile sale să fie trecute cu vederea.

Napoleon Bonaparte s-a născut la Ajaccio,în insula Corsica,la 15 august 1769.Încă de mic a arătat o pasiune pentru ştiinţele exacte şi exerciţiile militare,ceea ce ia determinat pe părinţii săi să-l trimită la şcoala militară de la Brienne,din Champagne,în anul 1777.Aici îşi desăvârşeşte educaşia,dedicându-se exclusiv studiului,lucru care îl duce la o izolare faţă de restul colegilor.

În anul 1784 este inclus în promoţia de elevi mutată la şcoala militară din Paris,iar în 1785 în urma unor examene ajunge sa fie numit sublocotenent în regimentul de artilerie de la Fere,la garnizoana Grenoble.

Bonaparte revine în Corsica în anul 1790 alături de generalul Paoli şi în cei 3 ani petrecuţi pe insula se dăruieşte în întregime studiului,ocupându-se de teoria artei militare.Datorită unui decret adresat special,Napoleon este obligat să părăsească Corsica şi să se refugieze în Provence.Familia sa îl urmează şi se stabilesc la Marsilia,iar Napoleon îşi urmează regimentul de artilerie în care era locotenent.

Devine căpitan secund în regimentul 4 artilerie,Bonaparte face parte din corpul de armata ce asediază Lyonul şi apoi ataşat corpului care avansa contra Toulonului.Datorită lui Salicetti deputatul Corsicii,un bun prieten de familie,Napoleon este avansat în armată iar fraţii săi Joseph si Luciene devin comisar de razboi si celalalt ocupă o funcţie în administraţia Alpilor.

Numit şef de batalion şi însărcinat cu o comandă în artilerie, în timpul asediului Toulonului,Napoleon se remarcă printr-un curaj deosebit.Dupa încercarea de a ocupa Ajaccio,Napoleon revine la Marsilia şi află că a fost transferat în armata de Vest,pe front,păstrându-şi însă gradul.În urma acestor evenimente,încearcă în zadar să îşi reocupe funcţia şi cere permisiunea să plece în Turcia.Datorită izbucnirii revoltei împotriva Convenţiei Naţionale,Bonaparte este reintegrat în funcţia de general de brigadă.

Devine apoi general şef al Armatei de Interior ,din care postură o cunoaşte pe Josephine de la Payerie,văduva vicontelui de Beauharnais şi apoi preia comanda armatei din Italia.După ce se căsătoreşte cu Josephine pleacă în marea aventură total lipsit de experienţă.Sub comanda lui Napoleon,francezii obţin numeroase victorii,dintre care cele mai importante de la Lodi,Castiglione,Rovero.Deşi batalia de la Arcole a decis soarta Italiei,austriecii nu incetează lupta.Astfel Napoleon continuă expansiunea în teritoriile italiene,pe care le supune treptat.Între timp este încheiat un armistiţiu între Franţa şi Italia.Cele mai grele lupte se dau în Regatul Veneţiei,dar Napoleon reuşeşte să învingă,iar toate statele cucerite se organizează în Republica Cisalpină.

Este semnat un tratat de pace prin care Austria recunoaşte independenţa republicii Cisalpine obţinând alte teritorii printre care şi Veneţia.Datorită succesului campaniei din Italia,Napoleon devine în octombrie 1797 comandant şef al armatei de coasta a Franţei.În tot acest timp relaţiile dintre Napoleon şi Directorat devin tot mai aprinse.În aceste împrejurări este potrivită campania din Egipt ,pentru a facilita comerţul cu India.Astfel în primăvara anului 1798 Napoleon pleacă spre Egipt ,dar este urmarit de către flota englezească condusă de amiralul Nelson.Flota franceză reuşeşte să ajungă la Alexandria,unde are loc o debarcare rapidă pentru a nu fi surprinşi de către Nelson.Napoleon înaintează în teritoriu, dupa ce supune oraşele Alexandria şi Cairo în urma unor victorii strălucitoare.În rada Abukir,flota franceză se confruntă cu cea a amiralului Nelson şi sunt infrânţi de englezi,armata nemaiputând să se retragă. În aceste condiţii Napoleon încearcă să se apropie de conducătorii acestor ţinuturi pentru a ieşi din situaţia de criză.La 22 septembrie 1798 celebrează la Cairo formarea republicii.Are loc mai târziu o revoltă a populaţiei, care se termină cu victoria francezilor şi cu circa 3-4 mii de victime în rândul insurgenţilor.Napoleon se îndreaptă apoi spre Siria şi Jaffa pe care le supune.Încearcă să ocupe şi oraşul St.Ion de Arca,dar opreşte asediul când este înştiinţat de fraţii săi că este foarte posibil izbucnirea unui razboi civil în Franţa.Se intoarce la Cairo şi apoi Alexandria ,în încercările sale de a realiza alianţe şi de a-şi reface armata.Nereuşind să realizeze nimic,pleacă în secret din Egipt , la bordul fregatei Mimron,ajungând la Ajaccio la 1 octombrie 1799.