Analiza Geografica și socio-economica

A. Identificarea problemelor existente la nivelul judetului în domeniul sanatatii

1. Analiza geografica şi socio-economica la nivelul judetului

Judetul Constanta este situat in extremitatea de sud-est a Romaniei. La nord este despartit de judetul Tulcea printr-o linie conventionala, ce serpuieste intre Dunare si Marea Neagra strabatand Podisul Casimcea si Complexul lagunar Razim (lacurile Zmeica si Sinoe).La sud este marginit de frontiera de stat romano-bulgara ce traverseaza Podisul Dobrogei de Sud intre Ostrov (la vest) si Vama Veche (la est). La vest – fluviul Dunarea desparte judetul Constanta de judetele Calarasi, Ialomita si Braila, curgand de-a lungul malului inalt al Dobrogei. La est – intre Gura Portitei si localitatea Vama Veche, podisul dobrogean este scaldat de apele Marii Negre. De la linia tarmului spre larg, 12 mile marine(echivalent cu 22.224 km), se intinde zona apelor teritoriale romanesti stabilite conform conventiilor internationale.

Mentionam posibilitatea accesului spre Constanta pe apa prin intermediul Dunarii (porturile Cernavoda si Harsova), a Canalului Dunare - Marea Neagra (porturile Medgidia, Basarabi, Ovidiu si Agigea) si a Marii Negre (porturile Constanta-Agigea, Mangalia si Midia).

Aeroportul International Mihail Kogalniceanu-Constanta asigura accesul pe calea aerului.

Evolutia principalilor indicatori ai economiei judetului Constanta

Traficul de marfuri prin portul Constanta insumeaza 57 milioane tone in anul 2008 si este cu 8,1 mai mic decat in anul 2007.

Traficul pe canalul Dunare – Marea Neagra in volum de 13,1 milioane tone marfuri in anul 2008, a crescut cu 5,8 % fata de aceiasi perioada din 2007. A crescut numarul total al navelor tranzitate cu 9,6 % precum si numarul navelor straine care au traversat canalul cu 14,1 %.

Agentii economici din judetul Constanta au exportat, in anul 2008, marfuri in valoare de 2093,4 milioane euro si au importat marfuri in valoare de 3140,8 milioane euro. In structura, in aceasta perioada predomina produsele din grupa ‘’ combustibil, uleiuri minerale,……’’ atat la export, cu 51, 4 % (produse petroliere), cat si la import, cu 64,9 % (petrol, si in cantitati mici, produse petroliere). De asemenea, la export ponderi importante mai detin navele maritime (19,2 %) si produsele din grupa ‘’ fonta, fier si otel’’ (12,8 %), iar la import produsele din grupa ‘’ produse ale industriei chimice si ale industriilor conexe’’ (6,9 %), precum si produsele din grupa ‘’ masini, aparate, echipamente electrice, aparate audio-video’’ (10,2 %). Fata de anul 2007 exportul a crescut cu 43,2 % , iar importul cu 32,3 %.

Numarul salariatilor din judet, in luna februarie 2009, este de 196 mii personae, mai mic cu 1657 persoane fata de luna ianuarie 200, si cu 1379 persoane mai mic fata de luna februarie 2008. Castigul salarial mediu brut pe un salariat, in judetul Constanta, este in luna februarie 2009 de 1860 lei, iar castigul salarial mediu net 1362 lei, cu 22,5 % si respective cu 20,9 % peste nivelul lunii februarie 2008. Luand in calcul si rata inflatiei din ultimele 12 lunii, castigul salarial mediu net este, in termini reali, mai mare cu 13,1 % in luna februarie 2009 fata de februarie 2008.

Numarul turistilor sositi in perioada ianuarie-februarie 2009 a fost de

23 mii persoane, fata de 26,2 mii persoane in aceiasi perioada din 2008, inregistrandu-se o scadere de 12,1 %. Turistii straini in numar de 3,4 mii persoane in perioada ianuarie-februarie 2009, sunt cu 88 persoane mai putin decat in aceiasi perioada din 2008 si detin o pondere de 14,7 % din totalul turistilor.

La sfarsitul lunii februarie 2009 sunt inregistrati 13288 someri, in crestere cu 1714 persoane fata de ianuarie 2008, si cu 2868 persoane peste nivelul lunii februarie a anului 2008. Din totalul somerilor, 59,5 % sunt femei. Primesc indemnizatie de somaj 7507 persoane, iar 5781 persoane nu primesc nici un fel de ajutor banesc. Rata somajului in luna februarie 2009 este de 4,2 %, fata de 3,3 % in aceiasi luna a anului 2008. Rata somajului este mai scazuta in judetul Constanta decat media pe tara (5,3 %).

Numarul mediu al pensionarilor de asigurari sociale de stat (fara agricultori) in trimestrul IV 2008 este de 131.179 persoane, cu o pensie medie de 682 lei/luna. Din acestia, 59.331 persoane (45,2%) sunt pensionari cu vechime integral in munca, pensie medie lunara a acestora in trimestrul IV fiind de 923 lei. Numarul mediu al pensionarilor de asigurari sociale – agricultori este de 13.017 persoane, iar pensia media a acestora in trimestrul IV este 284 lei/luna.

Analiza stării de sănătate a populaţiei judetului (indicatori demografici, de morbiditate, de mortalitate, comparaţii naţionale, principalele probleme de sănătate publică)

Populaţia judeţului Constanţa are un volum de 720.303 persoane dintre care 504.462 locuiesc în mediu urban (70%), în mediul rural domiciliind un număr de 215.841 persoane (30%) ceea ce exprimă un nivel mai ridicat de urbanizare a populaţiei comparativ cu media naţională de 54% populaţie domiciliată în mediul urban.

Tabel nr. 1. Structura populaţiei judeţului Constanţa pe sexe şi medii de reşedinţă la 1 iulie 2008

Sexul Total

Masculin Feminin

Domiciliul Urban 241.120 (47,7%) 263.342 (52,3%) 504.462 (70%)

Rural 109.298 (50,6%) 106.543 (49,4%) 215.841 (30%)

Total 350.418

(48,6%) 369.885 (51,4%) 720.303 (100%)

Structura pe sexe a populaţiei din judeţul nostru în anul 2008 s-a caracterizat printr-un indice de masculinitate subunitar de 0,94, populaţia de sex feminin fiind mai numeroasă având o proporţie de 51,4%. Pe medii de reşedinţă, mediul rural se caracterizează printr-o proporţie mai mare de persoane de sex masculin (50,6% din totalul populaţiei din mediul rural).

Densitatea populaţiei este de 101,86 locuitori/km2.

Din analiza structurii pe grupe de vârstă a populaţiei judeţului Constanţa la data de 01. 07 2008. rezulta, conform graficului de mai jos că:

- Până la grupa de vârstă 25 -29 de ani populaţia de sex masculin este mai numeroasă, pentru populaţia cu vârstă mai mare de 30 de ani ponderea femeilor din totalul populaţiei este mai mare comparativ cu cea a persoanelor sex masculin la toate grupele de vârstă;

- Cea mai mare pondere în structura populaţiei o prezintă grupa de vârstă 35 – 39 ani.

- Ponderea persoanelor din categoria grupelor de vârstă cuprinse între

0- 19 ani este de 21,9%, iar ce a persoanelor din grupele de peste 60 de ani de 16,3%

- Ponderea persoanelor cu vârstă mai mare de 50 de ani este de 31,18% acestea reprezentând persoanele care au probabilitatea de a dezvolta afecţiunile cronice caracteristice acestor grupe de vârstă.