Aspecte ale Managementului German și Francez

Introducere

Managementul european reprezintă o însumare de modele manageriale proprii ţărilor europene, diferenţele specifice în materie de management fiind generate de factori de natură culturală şi de tradiţii comportamentale.

Franţa este o mare putere economică şi militară. Ea are o cultură de valoare universală, ştiinţa de vîrf şi management competitiv. Modelul francez de management se caracterizează în primul rînd prin intervenţia statului în afaceri, mai precis în stabilirea principalelor direcţii de dezvoltare economică şi chiar prin implicarea în anumite sectoare ale economiei şi în al doilea rînd prin faptul că rolurile managerilor funcţionali şi rolurile managerilor integratori nu se combină niciodată.

Cît despre Germania, aceasta practică unul din cele mai eficiente managementuri din lume cu rezultate economice excepţionale, obţinute în contextul reconstruirii industriei aproape complet distruse în timpul războiului, apelînd la tehnologii noi. Comportamentul managerial german este puternic marcat de principiile protestante privind eficienţa sociala a structurilor organizaţionale, respectiv demnitatea umană avînd ca scop bunăstarea oamenilor, solidaritatea caracterizată prin responsabilităţi la nivel de individ şi la nivel de grup, responsabilitatea pentru propriile opinii şi inviolabilitatea proprietăţii.

Capitolul I : Modelul Francez de Management

1.1 Date Generale

Franţa (anexa 1) rămîne una dinre pilonii procesului de integrare al UE, fiind alături de Germania şi Anglia, una din economiile puternice ale Europei. Principalii indicatori ce oferă o imagine despre poziţia Franţei în UE arată:

- aproximativ 61,8 locuitori;

- suprafaţa 547 000 km²;

- PIB: 1450 miliarde USD (locul 5-6 mondial);

- PIB pe locuitor: 24200 USD;

- Speranţa de viaţă: 78 ani;

- Structura PIB: 72% serviciile; 20% industrie şi construcţii; 3% agricultură;

- Rata inflaţiei 2-3 % ;

- Rata şomajului 8% ;

- Export – ocupă locul 5 în lume;

- Import – ocupă locul 3 în lume;

- Economia franceză – capitalism familial;

- Pondere foarte mare a afacerilor familiale, inclusiv în companii mari;

- Statul are o importanţa mare în economie;

- Naţionalizări şi privatizări foarte frecvente;

- 75% din populaţie este urbană;

- 77% din energia electrică necesară se obţine din centrala nucleară;

- Turismul – este cea mai vizitată ţară din lume (locul 3 ce priveşte cîştigurile din turism);

- Guvernamînt: semi-prezidenţială;

- Membru al UE, Consiliul Europei, Zona Euro.

Date istorice

Antichitate – teritoriul actual era locuit de gali;

Sec I – teritoriul a fost cucerit de romani (Caesar);

Sec III-IV – creştinarea populaţiei;

Sec IV – galii au fost invadaţi de germanici. Francii fiind primii nemţi convertiţi la creştinism;

847 – primul duce al francilor, conte de Paris Hugh Carpet devine primul rege;

Sec XVII – expansiune maximă sub conducerea lui Louis XIV;

1789 – revoluţia franceză, asasinarea lui Louis XIV şi Mariei Antoaneta, formarea primei republici;

1799 – Napoleon Bonaparte ajunge consul;

1804-1814 – Primul imperiu sub conducerea lui Bonaparte;

1815-1848 – regat;

1848-1852 – al 2 imperiu (Louis Napoleon Bonaparte);

1870 – a 3 republică;

1940 – este invadată şi ocupată de către Germania Nazistă;

1944 – SUA, Canada şi rezistenţa franceză eliberează teritoriile franceze;

Pînă în 1958 – pierderile coloniilor;

1958 – a 5 republică sub conducerea lui Charles de Gaulle;

Ultimile decenii – reconciliere cu Germania, Uniunea Europeană.