Construirea unei Probe de Aptitudini

In realizarea acestui proiect am avut in vedere abilitatea de “a lua decizii si a rezolva probleme” (analiza informaţiilor şi evaluarea rezultatelor pentru alegerea celei mai bune soluţii şi rezolvarea problemelor) a unui top manager.

I . DEFINIREA ABILITATII SI A TERMENILOR IMPLICATI (STUDIU TEORETIC)

În economia curentă, avantajele competitivităţii se bazează pe cunoştinţe, calitate, viteză şi flexibilitate. Astfel asistăm la o augmentare a cerinţelor cognitive în derularea procesului de muncă (Goldstein, 1993). Activităţi de muncă odinioară rutiniere şi predictibile, acum presupun diagnoze, monitorizare şi luare de decizii. Ca urmare, ne confruntăm cu orientări legate de selecţia echipei de muncă, aprecierea performanţei echipei, structuri de recompensare a echipei, instruirea echipei etc.

Managementul este una din activitatile care face parte din job-description-ul oricarui post de coordonare sau supervizare, indiferent de nivelul ierarhic. Totusi gama de decizii, platforma lor de implementare este diferita in functie de nivelul ierarhic ocupat. Ma voi referi in continuare la deciziile manageriale din top management. Principalele arii de expertiza ale managementului de top sunt in sfera comerciala, tehnica si de coordonare-relationare. In aceste domenii, decizia imbraca un rol capital ca si activitate manageriala. Vom defini astfel decizia ca si demers cognitiv de alegerea a unui curs pentru o actiune organizationala.

Prin decizie se înţelege orice modificare de comportament care, decurgând dintr-o trebuinţă, este declanşată după un proces de evaluare în vederea realizării unui obiect prefigurat .

Ca fenomen psihologic complex, decizia are o natură dublă: pe de o parte, este un fenomen psihologic individual (decizii individuale) şi, pe de altă parte, este un fenomen psiho-social (decizii colective).

În esenţă, a conduce înseamnă a lua decizii. Orice activitate a unui conducător şi toate funcţiile specifice procesului de conducere (planificare, organizare, coordonare, antrenare, control) implică necesitatea de a lua decizii. Instrumentele cu care opereazămanagerii sunt deciziile. Rolul deciziei în procesele conducerii este esenţial: fără decizii niciuna dintre resursele organizaţiei nu ar putea fi pusă în valoare. Deciziile privesc acţiunile oamenilor şi resursele cu care aceştia operează. Prin ele se asigură adaptarea organizaţiilor la efectele câmpurilor de forţe

la care sunt supuse şi se valorifică potenţialul organizaţiei pentru a-şi atinge menirea.

A decide înseamnă a alege dintr-o mulţime de soluţii sau variante de acţiune, pe baza standardelor şi criteriilor prestabilite, cu instrumente specializate, pe aceea care întruneşte cele mai mari şanse de reuşită în vederea atingerii obiectivelor unui grup. Decizia este asociată unei marje de risc pentru că nu pot fi cunoscute toate influenţele care pot să apară într-un proces complex. Riscul reprezintă posibilitatea ca un anumit lucru să se producă cu o anumită probabilitate; el nu are nici o conotaţie negativă.

Succesul sau eşecul activităţii de conducere, cât şi performanţele unui conducător depind în cea mai mare măsură de calitatea deciziilor luate şi, ca atare, sunt analizate în raport cu capacitatea decidentului de a lua decizii eficiente, iar capacitatea unui conducător de a lua decizii trebuie înţeleasă într-un context mai larg, care vizează raţionalitatea procesului de luare a deciziei.

Procesul decizional reprezintă acţiunea managerială voluntară de răspuns prompt la o stare obiectivă sau de răspuns anticipat la o stare previzibilă. Ca urmare, decizia este materializarea unui comportament reactiv sau proactiv şi implică alegerea unei opţiuni, din cel puţin două posibile, cu privire la interacţiunea organizaţiei cu mediul extern.

În general, se consideră că un proces decizional este raţional dacă, utilizând o analiză logică a cunoştinţelor relevante, ajunge la selectarea deciziei celei mai bune .

Componentele procesului decizional:

Decindentul este persoana desemnata cu alegerea variantei finale si urmarirea implementarii sau implementarea ei. Cu alte cuvinte, este cel care centralizeaza alternativele, le evalueaza si le implementeaza si isi asuma responsabilitatea finala pentru demersul actiunii alese.

Problema decizionala este o situatie cu mai multe cai de actiune, din care trebuie aleasa una. Este o bifurcatie intr-un continuum.

Multitudinea variantelor decizionale – cuprinde totalitatea posibilitatilor de solutionare. In functie de tipul deciziei; ea poate fi finita sau infinita. In cadrul acestei componente trebuie sa se manifeste plenar fundamentarea stiintifica pentru a creste sansele unei decizii de a fi eficienta.

Multitudinea criteriilor se refera la elementele de diferentiere si evaluare a alternativelor si premiselor decizionale.

Mediul deciziei – reprezinta contextul in care se implementeaza si din care se construiesc alternativele. Este vorba de un mediu intern companiei si unul extern acesteia. Mediul extern se