Internaționalizarea firmei SC Sericarom SA

Rezumat

Compania Sericarom S.A. produce şi distribuie pe piață internă viermi și gogoşi de mătase. Aceasta are capacitatea de a-și extinde afacerile pe piața internațională.

Inițial am ales țări pentru care am realizat o scurtă prezentare prin care am studiat următoarele puncte principale:

• mediul demografic natural;

• mediul politic;

• mediul economic;

• mediul cultural;

• accesul pe piaţă;

I. Istoricul creşterii viermilor de mătase

Din cele peste 1,8 milioane de insecte, omul exploatează eficient doar albinele si viermii de mătase.

Cu 2700 de ani i. Hr., creșterea viermilor de mătase s-a generalizat in rȋndul țăranilor chinezi. Secretul creșterii viermilor de mătase s-a păstrat aproape 3000 de ani de către chinezi pȋnă ȋn 552 d.Hr. cȋnd doi călugări persani au dus ȋn secret ouă de viermi de mătase la Constantinopol, unde au pus bazele unui nou centru de producere a mătăsii.

Primii crescători romȋni de viermi de mătase au fost ardelenii, dupa care activitatea s-a extins ȋn Banat.

Ȋn secolul XVIII au fost aduși in Tara Romȋneasca de către turci.

II. Sericicultura – ocupaţie tradiţională ȋn România

Ȋn Banat, condițiile au fost foarte prielnice pentru cultura dudului. In această zona se mai găsesc si azi duzi seculari.

Ca urmare a extinderii acestei ȋndeletniciri, ȋn 1904 se ȋnființează Filatura de matase naturală de la Lugoj.

Ȋn anul 1916 s-a format Stațiunea Central Sericiola Baneasa, iar in apropiere de padurea Baneasa

Matasea naturala este una dintre cele mai vechi fibre textile, cu inalt nivel ecologic, fiind o fibra naturala absorbanta, elastica, fara electricitate statica si cu pH neutru. Matasea bruta este cunoscuta sub numele de borangic, iar cea prelucrata era folosita pentru producerea de marame, esarfe si alte obiecte de vestimentatie traditionala. Sericicultura a luat o amploare deosebita dupa 1974, prin elaborarea unui program special de dezvoltare a acestui domeniu de activitate.

Pana in 1990, tara noastra figura pe locul sase in lume si pe locul doi în Europa, fiind si membra fondatoare a Comisiei Sericicole Internationale (Lyon, Franta). Drept pentru care si nomenclatorul ocupatiilor din Romania cuprinde si urmatoarele pozitii: finisor fire de matase naturala, prelucrator deseuri gogosi matase naturala, pregatitor gogosi matase (fierbator), operator ingreunator matase naturala, innodator fire matase naturala, finisor fire de matase naturală.

În 1989, s-au produs 2 496 kg de ouă de viermi de mătase şi 830 tone de gogoşi de mătase.

III. Declinul sericiculturii dupa 1990

Din 1990 încoace, producția de ouă de viermi de mătase este în declin datorită, în primul rând, a trecerii în regim de proprietate privată a culturilor intensive de dud existențe.

În 2000 s-au înregistrat doar 3 kg de ouă de viermi de mătase și 5 tone de gogoși de mătase. Doar 2 tone de gogoși de mătase s-au produs în 2003.

Prin H.G. nr. 199/1990 au luat ființă 20 de agenți economici având că obiect de activitate sericicultură și care au realizat o organizație patronala denumită „Drumul mătăsii”. Printre acestea s-a aflat și „Seritim” din Timișoara. Din păcate, a mai rămas doar unul singur, respectiv „Sericarom” S.A. Băneasa București. A fost desființată și ultima filatură de mătase, cea de la Lugoj.

În 2000, bază tehnico-materială era formată din 558,6 hectare de plantații intensive de dud, din care 48,2 hectare cuprindeau colecția națională de soiuri de dud, plantații mamă semincere și ramuri altoi, iar cca 120 000 mp de construcții speciale pentru creșterea viermilor de mătase.

România deține că patrimoniu genetic 65 de râse și linii de viermi de mătase și 59 de soiuri și hibrizi de duzi, din care unele unice în lume.

La Stațiunea Băneasa a S.C. „Sericarom” S.A. s-au produs în 2003 doar două kilograme de ouă de viermi de mătase. Un kilogram a fost cumpărat de Centrul de Cercetări Sericicole din Atena, iar celălalt a fost pus în conservare pentru a fi distribuit crescătorilor în 2004.

În ceea ce privește duzii încă foarte prezenți pe marginile șoselelor, aceștia mai servesc doar pentru producția de dude, din care se face țuica, și de lemne de foc.

Din cauza multor accidente rutiere și decese înregistrate de-a lungul timpului, este posibilă tăierea tuturor copacilor plantați pe marginea șoselelor, deci și a duzilor.

Prețurile practicate pe piață mondială de profil erau A®n 2004 de 600 de euro/kg pentru ouăle de viermi de mătase și de 21 de euro / kg la firele de mătase naturală.

Aproximativ 93% din exporturile mondiale proveneau din China, iar 5% din Brazilia.