Leadership - descoperiri ale cercetărilor - practici și deprinderi

REZUMAT

Leadership-ul este un concept cheie în managementul comportamental organizanizaţional şi în psihologia organizaţională. Este subiect de dezbateri şi controverse, rolul acestui concept fiind perceput în mod diferit de către şcoli diferite de management.

LEADERSHIP–DESCOPERIRI ALE CERCETĂRILOR, PRACTICI ŞI DEPRINDERI-publicată de Andrew Du Brin este o sursă importantă de documentare pentru realizarea acestui referat. Semnificativ în modul de abordare a temei este viziunea de ansamblu pe care o realizează Du Brin, referirile făcandu-se la maniera de conducere dar şi la conceptul de leadership-echipă competitivă. Acest referat îşi propune în primul rand să creeze o bază comună de discuţii avand în vedere în primul rand tendinţele manifestate că în ultimii ani de a se acorda o atenţie deosebită conceptului de leadership.

Leadership-ul a devenit obiect de studiu la nivel universitar şi postuniversitar organizandu-se cursuri de management în afaceri, administrare afacerilor şi administraţie publică.

Multe facultăţi bazate pe studiul afacerilor sunt convinse că o conducere eficace este necesară pentru a îndeplini provocările organizaţionale. Fără o conducere eficace la toate nivelurile în organizaţiile publice şi private, este dificil să susţii profitabilitatea, productivitatea, calitatea şi o bună deservire a clienţilor.

În nenumărate rânduri cercetătorii şi profesorii au demonstrat faptul că o conducere eficace poate face diferenţa. De aceea multe şcoli cu profil financiar, sau de management al afacerilor au adoptat a o programă bazată pe dezvoltarea calităţilor de lider.

Un motiv la fel de important în fundamentarea creşterii eficienţei studiilor despre conducere este faptul că şcolile privind managementul afacerilor răspund cerinţelor de mediu. Organizaţiile publice şi private, împreună cu publicaţiile de specialitate în domeniul afacerilor au adus în discuţie noi accente privind importanţa conducerii. Sindicatele sunt neclintite în credinţa lor privind necesitatea conducerii efective în atingerea unor scopuri precum creşterea profitului, a productivităţii, a calităţii şi deservirii clienţilor. Managerii din top şi acţionari ai unor organizaţii consideră că fără o conducere eficientă, organizaţia nu poate rămâne competitivă.

Mai mult decât atât, organizaţiile de afaceri recunosc faptul că o conducere eficace depăşeşte chiar nivelul directorilor executivi. De aceea ei cer oamenilor cu calităţi apropiate conducătorilor să inspire şi să influenţeze pe ceilalţi în echipe de lucru şi unităţi de activitate la toate nivelurile organizatorice.

În viziunea lui Andrew Du Brin, a fi lider înseamnă să ai capacitea de a inspira încredere şi să te bucuri de susţinerea membrilor organizaţiei în atingerea ţelurilor pe care aceasta şi le-a propus Conducerea este în bună parte atribuţia managerului, dar un manager are şi rolul de a planifica, organiza şi controla activitatea desfăşurată de organizaţie

A fi lider inseamnă să lucrezi cu inspiraţie şi să poţi influenţa schimbarea în timp ce managementul lucrează mai mult cu menţinerea echilibrului şi a stării de fapt.

Referatul prezintă importanţa teoriei de a e privi conducerea ca pe o relaţie sau un parteneriat pe termen lung, între conducători şi membrii grupului. În acest sens sunt menţionate cercetările ce aduc dovezi care susţin ideea acceptată în mare măsură, aceea că liderul influenţează performanţele organizaţiei

S-a observat că multă lume atribuie succesele organizaţiei acţiunii liderilor.

Un alt concept prezentat în referat este conceptul de substitut pentru conducere. Acesta susţine că factorii din mediul de lucru fac munca liderului de prisos. Sunt resurse umane reprezentate de echipe de lucru cu muncitori bine pregătiţi, cărora munca, tehnologia pe calculator şi normele personale le oferă satisfacţie şi-i motivează Deasemeni, se poate spune din acest punct de vedere că liderul este irelevant în obţinerea unor rezultate din cadrul organizaţiei, deoarece situaţia e considerată mult mai importantă prin oportunităţile pe care le oferă O parte din irelevanţa conducerii e argumentată prin aceea că liderul are control unilateral numai asupra unor resurse. Cealaltă parte ar fi aceea ca noii lideri sunt aleşi după valori care sunt compatibile cu cele ale firmei.

Andrew Du Brin menţionează că o poziţie de conducere este deseori o sursă de satisfacţie pentru cel care o deţine, această poziţie se datorează unor factori cum sunt : puterea, prestigiul, ocazia de a-i ajuta pe ceilalţi, salariu mare şi oportunitatea de a controla resursele. Alteori, a fi lider presupune o serie de frustrări, cum ar fi : autoritate insuficientă, confruntarea cu problemele, cu oamenii şi prea multă politică organizaţională. Contextul de înţelegere a conducerii prezentat şi în referat arată că liderul foloseşte caracteristicile personale, comportamentele de conducere şi tehnicile potrivite pentru a facilita productivitatea, calitatea şi satisfacţia. Componentele din cadrul schemei devin subiecte majore în cercetarea conducerii.

Acestea subiecte majore determină structurarea cărţii în următoarele capitole: (1) caracteristicile personale ale liderilor, (2) charisma şi conducerea transformaţionala, (3) practici şi comportamente eficace de conducere, (4) stilul de conducere, (5) conducerea situaţională şi de împrejurare, (6) tactici de influenţă, (7) putere şi politică, (8) lucru în echipă şi împuternicire, (9) abilităţi motivaţionale şi de instruire, (10) rezolvarea creativă a problemelor, (11) abilităţi de comunicare şi rezolvare a conflictelor, (12) abilităţi multiculturale şi (13) o orientare spre învaţare şi dezvoltare.