Amenajarea turistică teritorială - Comuna Hârseni

Cap. 1 Prezentarea generala a comunei Hârseni

1.1Asezare geografică

Geografic comuna Hârseni face parte din depresiunea Făgărasului cunoscută si sub denumirea de Țara Oltului, delimitată la nord de râul Olt si Podisul Transilvaniei, iar la sud de muntii Făgărasului.

Comuna Hârseni se situează la circa 15 km sud- est de muntii Făgărasului. Teritoriul comunei se învecinează la est cu comuna Șinca si orasul Zărnesti,la sud judetul Arges,la vest comuna Recea, iar la nord comuna Mândra.

Comuna este străbătută de 2 văi: Valea Sebesului care trece prin Sebes si Hârseni, valea Copăcioasa care trece prin Copăcel. Teritoriul comunei este străbătut de urmatoarele căi de comunicatii : drumul judetean 104 A -Victoria-Sebes-Persani,care trece la sud de satul Copacel,la nord de satul Sebes si tranversează satul Mărgineni,drumul judetean 104 B - Făgăras –Hârseni-Sebes, drumul comunal 67 care trece de la Berivoi prin satul Copăcel spre comuna Mândra, drumul comunal 72 de la satul Copăcel spre comuna Recea.

Dintre satele care alcătuiesc comuna Hârseni, doar Sebes si Mărgineni au iesire direct ăspre munte, celelalte fiind nevoite să treacă prin celelalte sate pentru a ajunge la pădure.

În acest moment doar pe Valea Sebesului se află construite pensiuni si este o zonă în curs de dezvoltare turistică.

1.1Scurt istoric

Istoricul comunei Hârseni se leagă de istoricul Țării Făgărasului. Existenta umană pe aceste meleaguri a fost evidentiată în Paleolitic în urmă cu 6000 ani, continuând neîntrerupt prin negura milenilor.

Între anii 700-800 Î Hr se dezvoltă civilizatia din epoca Bronzului când tracii erau organizati în triburi de agricultori,pastori cu asezări fortificate.

În epoca fierului se produce o clară indivizare a triburilor dacice creatoare a unei distincte civilizatii materiale si spiriutuale.

În urma descoperirilor geologice, s-a ajuns la concluzia că, satul Copăcelul a fost sediul unei garnizoane militare si a unui templu unde oficiau ceremonii religioase.

În ceea ce priveste satul Hârseni,legenda spune că si-ar fi luat numele de la un nobil roman cu numele de Harsu. Mai verosimila ar fi convingerea generală că acest sat ar fi primit denumirea de la numeroasele famili « Herszeni «

Satul Sebes pare să fi fost de la început un sat curat românesc asezat pe malul stâng al râului Sebes, iar în anul 1453 satul a fost colonizat cu famili noi si s-ar fi mutat unde este si acum.

Satul Mărgineni pare să aibă o origine mai veche, amintindu-se de el în anul 1437 când Vlad Voda (Dracul) dăruieste printr-un hrislov satul Mărgineni lui Stanciu Tatu si fiilor săi cu tot patrimoniul satului: moară, pădure, pământ, animale. În anul 1672 satul a fost militarizat, asezându-se aici campania a X-a din regimentul I granită.

1.3 Clima

În general, zona se caracterizează prin clima boreală cu ierni friguroase şi umede. Temperatura medie anuală care se înregistrează în această zonă este de 8,2º C. Aşa se explică inversiunile de temperaturi cu geruri frecvente şi îngheţuri nocturne care încep din septembrie şi ţin până în mai.

Luna cea mai călduroasă este luna iulie cu o medie anuală de 18,7º C iar cea mai friguroasă lună este ianuarie cu o medie de 4,6º C

Vântul. Bate predominant din sectorul vestic 32%, iar în cazul acestuia direcţiile vest şi sud vest au cea mai mare frecvenţă, de la 17,2% la 12,2%. O frecvenţă mare o au şi vânturile din sector estic 30% mai ales din direcţiile est şi nord est. Zona din imediata apropiere a munţilor se caracterizează printr-o mare frecvenţă a calmului 25-30%.

Ceaţa. Este un fenomen specific depresiunilor. Numărul mediu al zilelor cu ceaţă variază între 20-75. Cea mai mică frecvenţă se înregistrează primăvara.

Teritoriul comunei se găseşte în sudul depresiunii Făgăraşului la limita dintre câmpia piemontană vestică şi câmpia piemontană estică.

Se disting două unităţi morfologice:

Dealurile piemontane ale Făgăraşului cu pante relativ slabe 5-15 şi înălţimi până la 700-800m. pe aceste dealuri se întinde partea nordică a satelor Copăcel şi Sebeş.

Câmpia piemontană în care se disting următoarele unităţi etajate de vârste diferite.

a) Etajul piemontan - recent satul Copăcel slab înclinat spre nord 1-3.

b) Etajul teraselor de piedmont - satele Hârseni, Mărgineni relativ plan, cu înălţime cuprinsă între 450-500 m altitudine.

c) Etajul luncilor şi văilor torenţiale actuale - Teritoriul este străbătut de la sud la nord de două râuri care izvorăsc din munţii Făgăraş râul Sebeş şi râul Copăcel.

1.4 Vegetatia naturală

Vegetaţia zonei Hârseniului reflectă în mare măsură particularităţile reliefului. Comuna fiind situată într-o zonă cu relief predominant deluros-muntos, este acoperită cu o vegetaţie etajată, foarte eterogenă. Relieful, prin dispunerea in trepte morfometrice, crează condiţii pentru o zonare altitudinală a vegetaţiei, zonare la care participă în mare măsură clima, solurile şi structura geologică.

Înălţimile de peste 1500 m. cu precipitaţii abundente, sunt ocupate de molidişuri pure. Pădurea umbroasă de molid adăposteşte sub ramurile ei ferigi, măcrişul iepurelui, perişor, afin. La baza molidişurilor pure apar pădurile de fag în amestec cu răşinoase.

Luminişurile si poienile sunt ocupate de vegetaţie ierboasă în special graminee în amestec cu alte ierburi.

Pădurile de fag ocupă mari suprafeţe în sudul comunei sunt făgetele de altitudine mare, unde se întind fâneţele presărate cu mesteacăn, alun si fag în amestec. În pădurile de fag se observă o stratificare a vegetaţiei :un strat al tufişurilor, un strat al ierburilor şi un strat al muşchilor şi ciupercilor. În aceste păduri, primăvara apar ghioceii si brebeneii.

Păşunile şi fâneţele constitue un brâu lat, la poalele munţilor. Covorul verde este plin de flori frumos colorate , de primăvara până toamna cum ar fi : margarete, clopoţei, garofiţe, cicoare ,sunătoare etc.