Analiza pieței odorizantelor de cameră - AmbiPur

1.ELEMENTE DEFINITORII ALE PIEŢEI

DEODORANTELOR DE CAMERĂ

1.1 Caracterizare generală :

- Capacitatea pieţei- indicator care exprimă dimensiunea pieţei unei firme. Se exprimă prin intermediul unor indicatori fizici şi valorici, cum sunt: volumul ofertei, volumul cererii pieţei, volumul tranzacţiilor, cota de piaţă. Capacitatea pieţei poate fi efectivă (volumul vânzărilor realizate efectiv de firmă, într-o perioadă determinată) sau potenţială (volumul maxim al vânzărilor pe care firma le-ar putea realiza într-o perioadă determinată).

În România, vânzările de odorizante de interior ajung, anual, la un volum de 8.000.000 de bucăţi şi la o valoare de 20.000.000 de euro, potrivit statisticilor furnizate de producătorii din domeniu. Deşi nu a avut în ultimii ani o creştere spectaculoasă, acest segment s-a remarcat printr-un trend ascendent al vânzărilor, ca urmare a produselor inovatoare lansate pe piaţă, a campaniilor de promovare desfăşurate prin intermediul televiziunii şi a susţinerii produselor la punctul de vânzare prin plasări suplimentare, campanii cu promoteri, concursuri şi promoţii de preţ. Aceste activităţi au făcut din odorizante o categorie activă, în ciuda faptului că produsele nu sunt de necesitate imediată. Principalii competitori sunt companiile Johnson Wax (mărcile Glade şi Oust), Sara Lee (marca Ambipur), Reckitt&Benckiser (marca Airwick), Statestrong şi Yplon.

Peste 60% din piaţa odorizantelor este asigurată de vânzările din marile magazine (hipermarketuri şi supermarketuri). Specialiştii susţin că românii se dau în vânt după aromele fresh, revigorante (măr, pin şi marin) şi florale (iasomie, lavandă şi lăcrămioare), deşi producătorii au scos pe piaţă şi produse destinate băilor, bucătăriilor, spaţiilor mici închise, frigiderlor sau aspiratoarelor. În România penetrarea odorizantelor este de doar 35 – 40%, în timp ce în ţările din vest, penetrarea este de 50-60%.

- Structura pieţei

Odorizantele sunt o categorie de produse practice, pe care femeile le utilizeaza într-o proporţie mai mare decât bărbaţii. Persoanele care folosesc odorizante apreciaza produsele de calitate superioară, ce persista timp îndelungat şi elimină mirosurile neplacute. Acestea işi doresc să aibă o arie largă de opţiuni, atât între forme, cât şi între arome, precum şi un ambalaj practic ce poate fi poziţionat oriunde în casa, birou, etc. Consumatorii de odorizante sunt deschişi la noutăţi, sunt informaţi, sunt preocupaţi de mediul în care trăiesc, ceea ce influenţează pozitiv evoluţia categoriei de astfel de produse.

Ordinea preferinţelor este:

• produse cu acţiune continuă (geluri, odorizante electrice);

• produse cu acţiune instant (aerosolul)

Segmentarea pieţei se face în funcţie de modul de folosire al odorizantelor: electric, baterie, candele, aerosol, gel, auto. Organizaţiile care operează pe pieţele bunurilor de consum şi bunurilor comerciale nu se pot adresa tuturor cumpărătorilor de pe aceste pieţe sau, cel puţin nu tuturor cumpărătorilor în acelaşi mod. Cumpărătorii sunt foarte numeroşi, foarte risipiţi şi foarte variaţi în ceea ce priveşte nevoile pe care le au şi tehnicile la care recurg atunci când achiziţionează un produs.

Firmele diferă semnificativ în funcţie de capacitatea de a servi diferite segmente de piaţă. Decât să încerce să concureze pe o piaţă întreagă, uneori împotriva unor concurenţi mai autentici, fiecare firmă trebuie să identifice partea de piaţă pe care o poate servi cel mai bine. Segmentarea este astfel un compromis între presupunerea greşită conform căreia toţi oamenii sunt identici şi cea neeconomică potrivit căreia pentru fiecare persoană este nevoie de un efort special de marketing.

Deoarece cumpărătorii au nevoi şi dorinţe unice, fiecare cumpărător reprezintă în mod potenţial o piaţă separată. În mod ideal, un ofertant ar putea să elaboreze un program de marketing pentru fiecare cumpărător.

Segmentarea pieţii se face în funcţiile de criteriile: sociodemografice, psihografice, geografice, economice şi comportamentale.

Din punct de vedere geografic vânzările sunt concentrate în marile oraşe unde cererea consumatorilor este ridicată. Aici se evidenţiază municipiul Iaşi unde competiţia între firmele producătoare poate fi numită acerbă fără să se exagereze câtuşi de puţin.

În funcţie de criteriul comportamental se disting segmentările după importanţa cumpărăturii, gradul de implicare, motivatia, timpul acordat cumpărării (spontaneitate, emoţie). Spre exemplu, pentru o persoană grăbită importanţa cumpărăturii va fi medie, în timp ce o persoană cu activitate zilnică redusă acordă o mai mare importanţă cumpărăturii, manifestând preferinţe şi exigenţe.

Cumpărătorii cu venituri medii şi mari preferă sau optează în timp pentru o anumită marcă pentru care raportul preţ – calitate este foarte important. El diferenţiază o anumită marcă pentru care manifestă fidelitate atât timp cât producătorii menţin sau îmbunătăţesc standardele iniţiale pentru care consumatorii au optat pentru acel produs.