Atitudini, opinii și comportamente ale populației din România privind consumul de produse de igienă personală

Scopul cercetării

În această lucrare am avut în vedere faptul că România ocupă un loc „fruntaş” la coada

listei consumului de produse igienice, pornind de la această ipoteză generală, am dorit să aflu care au fost factorii care au influenţat acest consum redus.

Am ales această temă de cercetare „Atitudini, opinii şi comportamente ale populaţiei din România privind consumul de produse de igienă personală” pentru a analiza consumul redus de produse igienice. Cei interesaţi de rezultatele acestei cercetări pot fi producătorii de produse igienice, care trebuie să facă o promovare puternică şi intervenţii semnificative asupra produselor, pentru a fi cât mai atractive consumatorilor.

Un studiu realizat de Procter&Gamble (P&G) a arătat că românul foloseşte un tub de pastă la aproximativ 6 luni şi îşi schimbă periuţa de dinţi la 3-4 ani. Acest consum este la jumătatea celui din ţările vecine şi reprezintă un sfert din cel înregistrat în vestul Europei sau în Statele Unite. Câţiva reprezentanţi P&G au afirmat că "Deşi departe de nivelul de saturaţie, piaţa de pastă de dinţi va creşte într-un ritm foarte lent. Creşterea consumului va depinde de creşterea nivelului de educaţie privind igiena orală."

Sociologul Mircea Comşa crede că explicaţiile acestei situaţii pot fi de două feluri. "Una e de natură economică şi ţine de resursele de care dispune un individ. Este normal ca nivelul de trai, unde PIB-ul este mai mic, să se coreleze şi cu un consum mai scăzut. Al doilea aspect este legat de nivelul cultural al unei ţări şi de perspectiva istorică a acesteia. În urmă cu 200 de ani, în Europa era revoluţie industrială. Noi unde eram atunci?"

"Trebuie să ţinem seamă şi de ponderea populaţiei rurale în totalul populaţiei din România. La noi aproximativ 46 % din polulaţia ţării trăieşte în mediul rural, în timp ce în Europa occidentală această pondere este mult mai mică, iar stilul ei de viaţă este mult mai apropiat de cel urban", mai spune sociologul. "Acest tip de consum este corelat cu nivelul mediu de educaţie şi cu nivelul de cultură al unui individ, iar raportul foarte mare al populaţiei rurale trage aceste statistici în jos, pentru că aici ruralul are în continuare mari probleme în ceea ce priveşte dezvoltarea", a mai declarat pentru FrontNews sociologul Mircea Comşa.

Am citat aceste opinii şi declaraţii ale sociologului Mircea Comşa, deoarece le-am considerat relevante pentru cercetarea mea. Totodată, lipsa de igienă conduce la unele dintre cele mai grave consecinţe ale igienei precare sunt aşa-numitele boli ale mizeriei. Pe lângă bolile epidemice, foarte grave cel mai adesea, lipsa de igienă este principala cauză a unor boli precum hepatita A, sau factor ce favorizează dezvoltarea unor agenţi patogeni şi infecţii, cum se întâmplă în cazul furunculozei. De asemenea, cele două tuburi de pastă de dinţi folosite de un român pe an înseamnă o igienă orală precară. Potrivit studiilor, lipsa igienei dinţilor şi cavităţii bucale este cauza bolilor precum gingivita şi paradontoza, dar şi a unor boli cardiace.

O altă cauză a lipsei de igienă o reprezintă aducţiunile de apă potabilă şi canalizările, care ne plasează pe ultimele locuri în Europa. Acestor informaţii trebuie să le adăugăm situaţia instalaţiilor de alimentare cu apă şi a canalizărilor din cartierele de blocuri din marile oraşe, învechite şi deci mereu defecte, oprirea furnizării de utilităţi pentru câte un bloc întreg sau chiar o stradă din cauza unor rău-platnici, precum şi calitatea deficitară a serviciilor furnizate de regii.

În sensul educării populaţiei cu privire la igienă, Institutul de Sănătate Publică Bucureşti a lansat un film care explică importanţa respectării unor reguli cât se poate de simple pentru a evita îmbolnăvirea. Câţiva reprezenţanţi ISPB au mai spus că „igiena este o modalitate simplă şi eficientă pentru a menţine o stare bună de sănătate. Ea se obţine cu câteva reguli simple, uşor de respectat, şi cu câteva instrumente şi gesturi care sunt indispensabile pe tot parcursul vieţii, cum ar fi să ne spălăm, să ne hrănim sănătos, să facem sport şi să respectăm mediul”.

Pentru realizarea acestui studiu au fost chestionate peste 120 de persoane – decidenţi în procesul de cumpărare sau care îl influenţează – prin metoda anchetei prin sondaj.

Cap.1 Prezentarea ipotezelor generale şi statistice ale cercetării

Ipoteze generale

1. Consumul de produse de igienă personală scăzut se datorează consumului scăzut al populaţiei României.

2. Acest tip de consum este corelat cu nivelul mediu de educaţie şi cu nivelul de cultură al unui individ.

3. Stilul de viaţă al unui consumator diferă de mediul în care trăieşte: urban sau rural.

4. Multe persoane nu conştientizează faptul că igiena este o modalitatea simplă şi eficientă pentru a menţine o stare bună de sănătate.

5. Un procent ridicat de persoane nu acordă importanţă respectării unor reguli cât se poate de simple pentru a evita îmbolnăvirea.

6. În general, preţul produselor de igienă personală are o contribuţie semnificativă asupra consumului acestora.

7. Mai multe persoane preferă să îşi achiziţioneze un produs de marcă ale firmelor multinaţionale cât şi ale firmelor consacrate româneşti, produse „no name”, foarte ieftine.

8. În sistemul sanitar nu se prea fac raportări ale bolilor generate de nespălare, iar medicii dermatologi sunt îngrijoraţi de cazurile cu care se confrunta în spitale.

9. Lipsa de igienă este influenţată de situaţia instalaţiilor de alimentare cu apă şi a canalizărilor din România.