Campanie de relații publice - apă nepoluată, sănătate curată

1. Descrierea problemei

Apa este unul din cele mai importante elemente pentru fiecare fiinta umana, atat in consumul casnic, in producerea de energie ca mijloc de transport s.a.

In loc sa fie o resursa a vietii, apa a devenit otrava atit pentru oameni, cat si pentru animale si plante. Poluarea apei se produce de cele mai multe ori din cauza acumularii excesive a diverselor deseuri, punctul de plecare fiind omul.

Pentru a proteja apele de "mareele negre", cum este supranumita poluarea, au fost luate masuri: construirea de baraje, epurarea apelor reziduale, construirea de bazine speciale de colectare a deseurilor, pentru a impiedica varsarea directa a acestora in apele de suprafata; constructia de zone de protectie a apelor.

In campania initiata de noi, problema care ne ingrijoreaza o reprezinta epurarea apelor reziduale.

Apa poluata se cere a fi epurata si repusa in circulatie. Nu intotdeauna insa apa epurata indeplineste parametrii ceruti pentru apa potabila. Fenomenul acesta este atat de extins, incat putem spune ca peste 80% din apele Europei nu mai sunt curate. In ultima vreme apar insa semnale ca apa potabila incepe sa devina o problema pentru pamanteni.

Din cele 2.605 orase din Romania, doar 505 sunt dotate cu sisteme de canalizare. Din acestea, doar 18 sunt conforme cu cerintele directivei europene in domeniu. Gradul de racordare la retele de canalizare a fost, in anul2008, de 49,46%.

Romania nu are decat 500 de statii de epurare care functioneaza corespunzator din aproape 2.000 necesare, astfel incat 79% din apele uzate se intorc la consumatori pline de mizerii.

Pana in 2018, 90% din localitati trebuie legate la sisteme de apa, canal si la statii de epurare conforme. In prezent, doar 52% din romani au apa si canalizare. Unul din cele mai cunoscute cazuri care afecteaza apa potabila in capitala si in consecinta sanatatea populatiei este lacul Vidraru . Intrucat in zona nu exista sistem de canalizare, dejectiile

acumulate ajung direct in lac si de aici in sursele de alimentare cu apa ale cetatenilor bucuresteni. Au fost sesizate aceste probleme Garzii de Mediu, insa pentru remedierea situatiei nu a fost gasita nici o solutie .

Bucurestiul reprezinta o adevarata bomba ecologica pentru Dambovita si Arges, rauri in care deverseaza, fara o epurare prealabila, sute de milioane de metri cubi de ape uzate pe an.

Milioanele de metri cubi de ape uzate ale Bucurestiului au distrus complet acvafauna Dambovitei, care polueaza, la randu-i, Argesul, Dunarea si Marea Neagra.

In lipsa unei statii de epurare, apele uzate nu trec prin nici un filtru de reducere a poluantilor chimici, iar Dambovita inregistreaza niveluri foarte crescute de azot si fosfor. Potrivit specialistilor ANAR, dupa punctul de deversare si pana la punctul de confluenta cu Argesul, pestii nu mai rezista in Dambovita si se intorc in amonte.Raul mai contine doar larve, insecte si microorganisme, adica o fauna specifica mediului toxic.

Inexistenta statiei de epurare in capitala este problema care a starnit cele mai multe discutii de-a lungul timpului. Aceasta problema condamna bucurestenii la un trai intoxicat cu nitrati , virusuri si metale grele .

Bucurestiul are statie de alerta pentru poluare, 3 megabaraje de acumulare, dar este singura capitala europeana fara statie de epurare.

Situatia este cu atat mai grava cu cat toata mizeria din canalele Bucurestiului ajunge in Dunare , iar unda de poluare ajunge apoi in Delta Dunarii si in Marea Neagra. Tocmai de aceea Bucurestiul risca sa fie sanctionat de Comisia Europeana .

Poluarea a devenit unul din cele mai mari pericole pentru sanatatea si viata noastra, a tuturor. Poluarea produce anemii, conjunctivite, boli respiratorii grave si afectiuni ale sistemului nervos. Asta atunci cand nu ucide. Conform Agentiei Europene pentru Mediu, poluarea ucide intr-un an mai multi oameni decat accidentele de masina. Peste 800 de milioane de europeni sunt afectati de aceasta problema globala.

Situatia nu este mai roz nici in Romania. Conform Ministerului Mediului, bucurestenii inhaleaza lunar 166 de mii de tone de noxe si 273 de tone de praf. De asemenea, un singur roman produce anual o cantitate record de gunoi - 799 de kilograme de deseuri menajere. In plus, in Romania, doar 5,6 % din deseurile menajere sunt reciclate, iar in Bucuresti, 20% din gunoiul produs ramane necolectat.

Daca englezii se lauda cu Tamisa, iar francezii cu Sena, rauri pe care se organizeaza croaziere de vis, noi suntem pe ultimul loc din Europa la acest capitol, si ne laudam doar cu anvelopele si conservele de pe fundul apei.

2. Obiectivele campaniei

-constientizarea de catre populatia din Romania despre efectele poluarii, asupra vietii actuale si viitoare;

-asigurarea continuarii constructiei statiei de epurare de la Glina, de catre Ministerul Mediului;

-sustinerea programului de catre toate persoanele afeetate, indiferent de clasa sociala, mediu de resedinta, varsta, sex, educatie, nationalitate;

-descrierea situatiei existente la un moment dat si a tendintelor de evolutie

-descrierea problemelor si cu deosebire a acelora care exprima o situatie de eriza

-constientizarea publicului tinta si nu numai, a acestor probleme care exprima o situatie de criza

-aprobarea unui fond de resurse pentru realizarea acestui proiect