Cecrcetari marketing - atitudini opinii și comprtamente în ceea ce privește turismul montan în România

Introducere

Ca ramura a sectorului tertiar si în acelasi timp ca ramura de interferenta, turismul reprezinta în perioada contemporana o varianta strategica pentru numeroase economii nationale, fiind cunoscute efectele sale benefice în plan economic, social, cultural si, într-o anumita masura, asupra mediului natural.

În larga paleta a formelor de turism, turismul montan detine un loc aparte; muntele a reprezentat din totdeauna o destinatie preferata pentru refacere, odihna, aventura sau alte nevoi socio - culturale. În acelasi timp, zona montana a atras atentia investitorilor si organizatorilor de turism, datorita oportunitatilor oferite pentru dezvoltarea unei activitati turistice eficiente, astfel ca putem vorbi astazi despre existenta, pe plan mondial, a unei oferte complexe, diversificate (pentru toate gusturile si disponibilitatile banesti) si de mare atractivitate.

În ţara noastră, regiunile montane reprezintă o zonă foarte importantă din punct de vedere economic, şi în acelaşi timp este o regiune care trebuie protejată. Aceste regiuni au o economie rurală mixtă, formată din agricultură, exploatarea pădurilor şi prelucrarea lemnului, culesul şi prelucrarea fructelor de pădure, precum şi diferite întreprinderi mici şi mijlocii de tip industrial sau meşteşuguri diferite. În anumite zone montane un loc important în economia rurală îl ocupă agroturismul montan.

În România, condiţiile naturale deosebite alături de alţi factori, au determinat dezvoltarea a trei staţiuni- Poiana Braşov, Sinaia şi Predeal. Pentru practicarea sporturilor de iarnă, aceste staţiuni dispun de o ofertă satisfăcătoare cerinţelor turismului internaţional.

Turismul montan pentru practicarea sporturilor de iarnă se realizează şi în numeroase alte staţiuni din ţara noastră unde, în decursul timpului, a fost amenajată o bază materială adecvată, dar de mai mică amploare, comparativ cu cele trei staţiuni amintite. De exemplu: Păltiniş, Semenic, Borşa, Durău, Buşteni, etc. Dotările din aceste staţiuni au perspective de a fi lansate în turismul internaţional prin amenajarea valorosului lor potenţial natural.

Prin intermediul aceastei cercetari de marketing, cercetătorul doreşte să obţină cât mai multe informaţii cu privire la turismul montan în România, doreşte să afle părerea populaţiei braşovene despre staţiunea Padina, din Munţii Bucegi, să identifice răspunsuri despre perspectivele dezvoltării zonei, dacă braşovenii care au vizitat staţiunea Padina au fost mulţumiţi şi în ce măsură consideră necesară promovarea zonei, dar şi âmbunătăşirea acesteia.

Cercetarea de marketing cu privire la acest subiect foloseşte agenţilor de turism din staţiunea Padina, dar şi comercianţilor din acea zonă, dat fiind faptul că regiunea este în dezvoltare.

Cercetătorul va utiliza ancheta pe bază de sondaj pentru a determina perspectivele dezvoltării turismului montan în staţiunea Padina, din Munţii Bucegi.

1. Definirea obiectivelor şi ipotezelor cercetării

Întrebările oricărui chestionar se bazează pe anumite ipoteze de cercetat şi pe anumite obiective de urmărit. În forma sa cea mai simplă o ipoteză este de fapt o presupunere. Conceperea ipotezelor cercetării contribuie la clarificarea unor aspecte de bază ale cercetării. De asemenea, acestea vor indica o parte din datele ce se impun a fi obţinute în cadrul anchetei. În cadrul cercetării ipotezele pot fi confirmate sau respinse pe baza prelucrării datelor rezultate.