Cercetare de Marketing Privind Măsura în Care se Realizează o Alimentație Sănătoasă în România

Mii de ani alimentatia omului a fost dictatata de instinct si de posibilitatea de procurare a alimentelor. Principala activitate a omului primitiv era aceea a procurarii hranei, ea fiind astfel canalizata incat sa satisfaca senzatia de foame printr-un aliment cat mai placut la gust.

Fiecare civilizaţie a acordat o importanţă majoră preparării hranei, totul fiind pregătit până la cele mai mici amănunte. Alimentul a devenit un instrument de comunicare, de descoperire, de integrare sau chiar de uimire. În decursul istoriei omul a fost nevoit să parcurgă zone mari în căutarea hranei.Adaptarea la resursele locale a însemnat experimentarea tuturor resurselor nutritive dintr-o zonă.Aşa se explică păstrarea, până în zilele noastre, în anumite zone geografice, a unor feluri de mâncare moştenite de-a lungul timpurilor, deoarece, pe de o parte s-au menţinut condiţiile care le-au generat şi, pe de altă parte, aceste feluri au intrat atât de puternic în tradiţiile locale încât au devenit simbolul unei anumite populaţii.Trebuie evidenţiate dietele unor populaţii mai izolate care şi-au menţinut felul de a se hrăni timp de sute de ani. Aceste diete conţin unele surse nutritive deosebite, dacă nu chiar ciudate pentru noi (alge, insecte – lăcuste, termite, ploşniţe, fluturi omizi).

Istoria alimentaţiei cuprinde mai multe perioade ce au durat mii sau sute de ani.În prima perioadă (500000 – 10000 îHr),oamenii primitivi erau vânători şi culegători,migrând spre locuri mai sigure şi cu hrană abundentă,în timp ce în ce-a de-a doua perioadă (10000-7000 îHr) aceştia au descoperit agricultura şi au putut asigura astfel hrană pentru comunităţi întregi.A treia perioadă începe odată cu descoperirile geografice din sec XV-XVII şi a avut loc mai ales în Europa. Europenii au început să cultive cartoful şi porumbul, schimbându-şi meniul format din turte sau pâine cu carne, ocazional.Ultima perioadă (după al II-lea război mondial) a început în SUA şi a fost marcată de înfiinţarea unei industrii agroalimentare puternice.

În epoca modernă situaţia s-a schimbat, comportamentul alimentar a captat interesul deosebit atât al cercetătorilor, cât şi al populaţiei. Posibilitatea omului de a face alegeri poate avea efecte diferite. Poate dirija în mod raţional consumul către nevoile organismului, înţelese corect şi acceptate ca ştiinţific dovedite sau poate dirija consumul spre un dezechilibru conştient, acceptat ca riscant, dar preferat datorită satisfacerii unor nevoi interioare resimţite sub forma „plăcerii”, exprimată prin alegerea unor alimente al căror tip sau consum excesiv este cunoscut ca fiind dăunator.

Dorinţele,curiozitatea,obiceiurile,tabieturile cresc de obicei aportul alimentar independent de nevoi. Calitatea hedonică a alimentelor poate determina selecţia şi preferinţele individuale, poate induce o creştere a consumului în ciuda raţiunii care încearcă să stagneze această tendinţă Prin procesul educaţional, instinctele şi tradiţia pierd din ponderea exercitată asupra consumului alimentar. Unul dintre imperativele evoluţiei actuale ale consumului de alimente este reanalizarea lui, corelarea cu nevoile specifice dezvoltării şi evoluţiei individului, cu caracterul activităţii depuse, cu starea de sănătate şi condiţiile de mediu în care trăieşte. De aceea este necesară punerea la dispoziţia consumatorilor a alimentelor sigure din punct de vedere nutritiv (igienic, biologic, energetic, psihosenzorial). Întrucât cultura reprezintă modul de viaţă al unui popor, iar aprecierea comportamentului cultural presupune analizarea nu numai a modului de a se comporta în societate, de a se îmbrăca al unui individ, ci şi a modului de alimetaţie, comportamentului alimentar trebuie să i se acorde o importanţă aparte.

În funcţie de condiţiile naturale, populaţiile umane pot să difere din punct de vedere al alimentaţiei, dar omul contemporan nu mai este strict legat de producţia locală de hrană, oferta de alimente fiind, în cele mai multe cazuri, completată cu produse de import.

Alimentaţia omului se diferenţiază în funcţie de influenţele climaterice şi economice, dar şi de obiceiuri şi tradiţie.

Capitolul 1

ISTORIE

Alimentul este un sistem aflat în strânsă legătură cu individul, este legătura biologică a omului cu mediul înconjurător. Deci, orice perturbaţie a mediului îşi găseşte în aliment mijlocitorul ideal pentru a ajunge la om. Mediul influenţează alimentele de-a lungul parcursului materie primă-produs finit, în diferite momente, relaţia aliment-mediu determinând modificări ce perturbă salubritatea produsului destinat consumului uman.

1.1 Revolutia chimica

Diagrama reprezintă grafic creşterea numărului de invenţii a produselor chimice în a doua jumătate a secolului XX. După cum este evident, din anii 50 ai secolului trecut a început o adevărată expansiune a industriei chimice, şi deja spre 1975, statisticile au înregistrat 1.000.000 de materiale chimice sintetice. “Succesele” următoare ale chimiştilor din diferite ţări s-au caracterizat prin adăugarea a aproximativ de 1000 de substanţe chimice noi în fiecare an. La sfârşitul mileniului trecut omenirea a utilizat pe scară largă peste 60.000 de produse chimice, obţinute prin mijloace artificiale.