Evaluarea pieței imobiliare

Dacă cercetăm piaţa imobiliară din România, si in speţă piaţa imobiliară din Targu-Mureş, observăm că in privinţa preţului unei locuinţe există o situaţie paradoxală. O casă cumpărată in urmă cu un an va avea anul următor un preţ de vânzare mult mai mare, indiferent dacă vorbim despre locuinţele construite in urmă cu 50 de ani sau despre cele noi. Sunt mulţi factori care duc la scumpirea locuinţelor de la an la an, dintre care as aminti: lipsa apartamentelor libere si a terenurilor de construcţii, salariile mici pentru muncitorii calificaţi de pe piaţa de profil, creşterea preţului materialelor folosite pentru construcţie si finisare, înăsprirea condiţiilor de împrumut la bănci.

Lipsa apartamentelor libere si a terenurilor de construcţii

Fiindcă există o mare lipsă de terenuri pe care sa se construiască, iar apartamentele libere sunt aproape inexistente, apar două situaţii: preturile chiriilor explodează si creste presiunea asupra preţului pentru apartamentele noi. O altă cauză a scumpirii apartamentelor, mai ales cele din zonele rezidenţiale de lux, este lipsa terenurilor pe care să se poată ridica noi imobile. In cazul locuinţelor construite in anii 50-60, acestea nu mai prezintă siguranţa si nici nu respecta standardele de construcţie îmbunătăţite fiindcă si-au depăşit perioada de utilizare. De aceea, preturile la blocurile vechi ar trebui sa scadă si nu să crească, pentru ca durata normată de viată a acestora este de 50 de ani. Insă, potrivit specialiştilor, pe piaţă lucrurile stau exact invers si preţul de vânzare al unei locuinţe vechi ajunge deseori să fie egal cu cel al uneia nou-construite sau chiar mai mare.

Salariile mici in construcţii

Începând cu anii `90 numărul constructorilor din România a scăzut la o treime si o mare parte din muncitori au ales să migreze in străinătate, consecinţa fiind scumpirea mâinii de lucru din tară. Scumpirea locuinţelor ca rezultat al migraţiei forţei de muncă spre alte ţări europene unde muncitorii calificaţi sunt mai bine remuneraţi e un fenomen la care asistăm de mai bine de 5 ani. In aceasta situaţie, una dintre măsurile care se pot lua pentru a-i motiva pe muncitori să rămână in tară să lucreze, este aceea a majorării salariilor. Dezvoltători ştiu cat de importantă este mana de lucru pentru ca lucrările sa se finalizeze in termenul promis, iar calitatea să atingă anumite standarde de exigentă. Statul roman a ales să stopeze migraţia forţei de muncă prin mărirea salariilor minime pentru muncitorii calificaţi pentru a spori atractivitatea lucrului in tară. Pe de altă parte, patronatele si sindicatele din construcţii au convenit, prin acordul social sectorial, creşterea salariului minim brut al muncitorilor necalificaţi. Insă incoerenta in privinţa valorii salariilor a creat confruntări de opinii si a sporit neclarităţile din domeniul imobiliar ajungându-se la o divergentă de opinii care a avut ca rezultat amânarea unei decizii care sa influenţeze direct costul locuinţelor. Chiar dacă se vor mări, salariile rămân sub nivelul celor din alte state ale Uniunii Europene. De exemplu, in prezent, muncitorii calificaţi si necalificaţi au salarii nete de circa 190 de euro - in Estonia, 250 euro- in Ungaria, 500 de euro- Croaţia si Slovenia, 800-900 euro- Grecia si Spania si 1800 de euro in Italia, potrivit datelor ARACO ( Asociaţia Romana a Antreprenorilor de Construcţii ).

Materialele folosite pentru construcţie si finisare

Materialele si utilajele folosite in construcţii sunt din ce in mai scumpe. In plus, construcţiile noi trebuie sa respecte normele europene, care cuprind sase cerinţe esenţiale: rezistenta si stabilitatea construcţiei, siguranţa in exploatare, siguranţa la foc, igiena, sănătatea oamenilor, refacerea si protecţia mediului înconjurător, izolaţia termica si hidrofuga, economia energiei si reţinerea căldurii si protecţia împotriva zgomotelor. Respectarea acestor norme presupune costuri suplimentare si duce implicit la ridicarea preturilor locuinţelor noi.