Inovații în Domeniul Telefoniei Mobile

Inovaţii în domeniul telefoniei mobile 1

INOVAŢII ÎN DOMENIUL TELEFONIEI MOBILE

Inovaţia

Studiile de dezvoltare arată că firmele inovative-cele care sunt capabile sa folosească inovarea în scopul îmbunătăţirii proceselor de creare a valorii sau să-şi diferenţieze produsele şi serviciile- îşi depăşesc concurenţii în ceea ce priveşte cota de piaţă, profitabilitatea, creşterea economică sau capitalizarea de piaţa. Gestiunea inovării şi a tehnologiei este totuşi o problemă complicată şi riscantă: cele mai multe tehnologii noi nu reuşesc a fi concretizate în produse şi servicii, iar majoritatea celor care reuşesc sa devină produse sau servicii nu îşi pot însuşi statutul de “success commercial”. Pe scurt inovarea şi tehnologia pot stimula şi întări competiţia, dar au nevoie de un set de cunoştinţe de conducere şi aptitudini diferite de cele necesare administrării afacerii de zi cu zi.

Ce este inovaţia?

O primă problemă care apare atunci când se discută despre inovaţie constă în multitudinea de interpretări pe care cei implicaţi le atribuie termenului “inovaţie”; de multe ori chiar se face confuzia între “inovaţie” şi “invenţie”. Sensul cel mai larg al cuvântului îl dă cuvantul latin “innovare” care înseamnă “a face ceva nou”. Într-o accepţiune mai restrânsă, utilizată şi de mulţi autori, inovaţia este un proces de concretizare a unor situaţii favorabile în idei noi şi de transformare a acestor idei în practică.

“ Inovaţia este unelta specifică întreprinzătorului, mijlocul prin care acesta exploatează schimbarea ca pe o oportunitate de a începe o nouă afacere sau activitate. Inovaţia poate fi poate fi prezentată ca o disciplină a ştiinţei, poate fi însuşită (învăţată) şi utilizată (practicată).”- Petre Drucker (1985) “Innovation and Entrepreneurship”

“ Firmele obţin un avantaj concurenţial prin acte de inovaţie. Ele abordează inovaţia in cel mai larg sens, incluzând atât noile tehnologii cât şi noi căi şi modalităţi de a rezolva o problemă.” – Michael Porter(1990) “The competitive advantage of nations”.

Apariţia telefoniei mobile

Istoria telefonului mobil cuprinde evenimentele legate de apariția primelor telefoane mobile, dezvoltarea și evoluția acestora, trecând prin diverse forme, de la stațiile de emisie-recepție, utilizate la autovehicule, până la telefoanele celulare moderne.

La început, stațiile de emisie-recepție erau utilizate în dotarea taxiurilor, ambulanțelor, vehiculelor de poliție și altor vehicule similare, unde era necesară o intervenție promptă și operativă. Acestea nu puteau fi considerate telefoane mobile în sensul actual al cuvântului: nu puteau fi conectate la rețeaua de telefonie fixă clasică și nu erau dotate cu numere pentru apelare. Conceptul de bază de telefonie celulară se naște în 1947, când cercetătorii își dau seama că, prin introducerea unor zone celulare pot îmbunătăți substanțial eficacitatea convorbirilor.

La început, stațiile de emisie-recepție erau utilizate în dotarea taxiurilor, ambulanțelor, vehiculelor de poliție și altor vehicule similare, unde era necesară o intervenție promptă și operativă. Acestea nu puteau fi considerate telefoane mobile în sensul actual al cuvântului: nu puteau fi conectate la rețeaua de telefonie fixă clasică și nu erau dotate cu numere pentru apelare.

Ulterior au apărut și variantele portabile ale acestora. Astfel, după 1940, Motorola produce o stație de emisie-recepție numită "Handie-Talkie", care era de aproape o jumătate de metru lungime și era utilizată de armata americană.

Primul apel de pe un telefon mobil a fost iniţiat în anul 1973 datorită inventatorului Martin Cooper, care era şi vicepresedinte al Motorola. Cooper a folosit pentru demonstraţia sa un prototip Motorola Dyna-Tac, care avea o greutate de aproximativ un kilogram.

De atunci, lucrurile au evoluat foarte mult, iar până în 2007 tendinţa de design aproape permanentă a fost de miniaturizare pe cât posibil a telefoanelor mobile. În 2007, odată cu apariţia iPhone, acest trend s-a diminuat iar astăzi avem pe piaţa telefoane cu ecrane şi de 5 inci.