Lansarea unei agenții de turism

Capitolul 1

Prezentarea pieţei, a firmei si a serviciului

1.1 Prezentarea pieţei turistice din România

Turismul românesc încearcă să-şi dezvolte, odată cu integrarea în Uniunea Europeană, criterii de recunoaştere definitorii la nivel global, privind calitatea serviciilor oferite şi a obiectivelor naturale sau culturale de care dispune în prezent. Această încercare este determinată de faptul că România a încetat să mai fie o destinaţie turistică atractivă din cauza concurenţei, a ofertei limitate, infrastructurii şi serviciilor necorespunzătoare, potrivit strategiei de dezvoltare a turismului românesc publicata de Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT).

Potrivit strategiei, oferta turistică românească se confruntă cu mai multe probleme. Toate tipurile de programe oferite de România întâmpina o concurenţă acerbă pe pieţele vest-europene, în timp ce destinaţiile concurente oferă o gamă variată de facilităţi pentru toate categoriile de turişti. De asemenea, oferta românească este relativ limitată, restrânsă la câteva staţiuni, iar în cadrul acestora doar la câteva hoteluri. Serviciile sunt inferioare celor de pe destinaţii concurente precum Bulgaria, Turcia, Grecia sau Cipru, în timp ce agrementul nu se ridică la nivelul ofertei din alte ţări. La aceste probleme se adaugă infrastructura tehnico-rutieră necorespunzătoare, lipsa unor hoteluri de comfort superior în marile oraşe şi în staţiunile turistice de interes internaţional. Din punct de vedere al raportului calitate-preţ, România a încetat să mai fie o piaţă turistică atractivă.

Intrarea în Europa a adus, fără îndoială, mai multă forfotă, mai multă circulaţie şi asta ne prinde bine. Totodată se simte că tot mai mulţi români îşi permit măcar un concediu pe an, deşi procentul celor care-şi permit în comparaţie cu cei care-şi petrec concediul acasă este încă mic. Premize bune pentru agenţiile de turism. Dar şi riscuri. Marii touroperatori mondiali sau retailerii au înţeles şi ei că România este o ţară comunitară şi că are un ritm de creştere în domeniul turismului demn de luat în seamă.

Strategia sintetizează principalele cauze datorită cărora, comparativ cu celelalte ţări Central şi Est Europene, România se prezintă modest în ceea ce priveşte performanţele economice ale industriei turismului: lipsa unui program de acţiuni coerent şi stabil privind dezvoltarea turismului şi lipsa fondurilor de investiţii destinate dezvoltării, modificării şi reabilitării infrastructurii generale şi specifice, ca urmare a procesului lent şi complicat al privatizării, aplicării unei fiscalităţi neadecvate, inexistenţa unor facilităţi în domeniul creditelor bancare. Totodată, reforma sectorului turistic a demarat târziu, chiar dacă anumite încercări de reformă economică au fost făcute încă de la începutul anilor '90, însă durata de aplicare a lor s-a întins pe o perioadă foarte mare de timp. Reprezentanţii ANT consideră că domeniul turistic nu s-a dovedit a fi foarte atrăgător pentru investitorii străini (sub unu la sută din capitalul în valută subscris în perioada 1990-2000 pe total economie). Pe piaţa românească sunt practicate dobânzi bancare foarte ridicate şi, deci, neatractive, în paralel cu deprecierea permanentă a monedei naţionale, precum şi persistenţa unei rate ridicate a inflaţiei. Turismul din ţara noastră suferă şi prin durata mare necesară reconstituirii proprietăţii private în cazul activelor naţionalizate, scăderea puterii de cumpărare a populaţiei şi reordonarea priorităţilor şi reorientarea unei părţi a cererii turistice interne către destinaţii externe. Reprezentanţii ANT oferă şi soluţii pentru redresarea turismului românesc, care ţin de o strategie îndrăzneaţă, proprie sectorului, stabilită cu concursul responsabililor la nivel operaţional, care să ofere o viziune, un model capabil să orienteze producţia şi comercializarea produselor turistice.

„Integrarea în UE va contribui, pozitiv, la dezvoltarea unitară a turismului din România deoarece vor exista fonduri băneşti europene consistente care vor fi direcţionate pentru investiţii în infrastructură”, apreciază secretarul general al Federaţiei Industriei Hoteliere din România, Mihai Rijniţă, citat de Mediafax. Potrivit acestuia, un alt sector complementar cu cel hotelier care va avea de câştigat va fi cel al organizatorilor de evenimente.

România poate miza pe resursele sale naturale şi culturale, pe îmbunătăţirea condiţiilor şi serviciilor de cazare şi nu numai, şi nu în ultimul rând pe modernizarea infrastructurii, pentru a facilita accesul în zonele cu potenţial turistic, dar şi pe o activitate de prezentare internă şi internaţională a potenţialului turistic.

Turismul reprezintă unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei mondiale, reprezentând în 2006, 10,6 % din PIB-ul mondial, si oferind 230 milioane de locuri de muncă. Pentru multe ţări emergente, turismul este o cale de dezvoltare, cu un impact asupra reducerii sărăciei. Destinaţiile din tările în curs de dezvoltare au reprezentat 40,3 % din piaţa turismului în 2005, iar numărul călătorilor din tările mai puţin dezvoltate s-a triplat între 1990 şi 2005. Însa o mare parte din profituri de multe ori au părăsit aceste ţări şi s-au întors la marile firme de turism din ţările dezvoltate.

Industria turismului a fost transformată datorită tehnologiilor informaţionale ţi de comunicare (ITC). Internetul a schimbat dramatic modul în care consumatorii îsi planifică vacanţele, şi totodată a avut impact asupra promovării produselor şi serviciilor turistice. Piaţa turismului se bazează pe informaţie. Se doreşte ca şi ţările în curs de dezvoltare să beneficieze de ITC. Aşadar, prin site-uri pot fi promovate serviciile turistice şi astfel profiturile pot rămâne în ţară, contribuind la creşterea locurilor de muncă şi la dezvoltarea economică. Până în 2010 vor fi un milion de turişti pe an, dacă rata de creştere anuală va fi de 4,1% potrivit Organizţiei Mondiale a Turismului (World Tourism Organisation). Această creştere va crea oportunităţi pentru companiile care desfaşoară activităţi în domeniul turismului. În următorii ani se aşteaptă să existe 791 milioane de călători intraregionali şi 216 milioane călătorii de lungă durată, ca urmare a dezvoltării turismului în China şi India. Totodată clasele de mijloc sunt dispuse să cheltuie mai mult pentru a călători. În timp ce se aşteaptă creşteri masive în domeniul turismului pe pieţele din China şi India, alte regiuni precum Europa şi Asia vor rămâne cele mai vizitate. În ceea ce priveste turismul internaţional, anul 2006 a depăşit aşteptările, realizându-se o creştere de 5,4 % faţă de anul anterior.

Turismul continuă să se bucure de rezultate pozitive, înregistrând de trei ani creşteri semnificative. Toate regiunile şi subregiunile au reuşit să cunoască creşteri semnificative. Cele 846 de milioane de călătorii internaţionale, din care 43 milioane reprezintă surplusul faţă de nivelul anului 2005, presupun un record pentru această industrie. Din aceste 43 de milioane, 22 milioane au fost pentru Europa, 12 milioane pentru Asia şi Pacific şi 3 milioane pentru fiecare dintre următoarele regiuni – America, Asia şi Orientul Mijlociu. Africa a fost din nou reprezentativă (+9%), continuând să înregistreze o creştere aproape dublă faţă de rata mondială. Asia şi Pacific şi-au menţinut nivelul creşterii pozitive (+8%), Europa de asemenea înregistrând o rată de creştere favorabilă (5%).