Plan de Marketing pentru Lansarea Produsului Turistic Vrancea - Patria Vinurilor

Ţinut prin excelenţă tradiţional viticol, renumit pentru podgorii de viţă nobilă, dar şi pentru parfumul special al vinurilor fine, judeţul Vrancea poartă de mii de ani emblema autenticităţii în păstrarea vechiului meşteşug al cultivării viţei de vie.

O călătorie în patria vinului este întotdeauna un prilej de bucurie şi un îndemn spre descoperirea celor mai savuroase arome, a soiurilor de struguri din care s-a înfruptat cândva şi Ştefan cel Mare.

Ecourile renumelui deţinut de meleagurile vrâncene pentru cultura viţei de vie străbat timpul şi istoria începând cu secolele al XVI- lea şi al XVII-lea, documentele din acea perioadă menţionând că podgoriile din această zonă dădeau cel mai bun vin din ţară şi că străinii cărau butoaie întregi spre a le arăta semenilor lor gustul îmbătător al acestor licori.

1. Planul strategic al firmei – Expunere introductivă

Scopul acestui plan de marketing constă în analiza mediului de marketing în care acţionează touroperatorul Visit Vrancea, nou înfiinţată, în vederea penetrării pieţei germane cu produsul “Vrancea – patria vinurilor”. Se urmăresc în acest sens includerea în circuitul turistic internaţional şi promovarea zonei Vrancea, în care sunt produse, în special, vinuri albe, dar şi vinuri roşii sau spumante.

Prin lansarea pe piaţă a acestui nou produs se urmăreşte şi creşterea vânzărilor şi ocuparea poziţiei de lider pe piaţă. Un aspect important avut în vedere este că se doreşte ca producţia şi comercializarea acestui produs turistic să nu aibă efecte dăunătoare asupra mediului înconjurător.

Tehnicile de promovare a acestui produs vor pune accent în mod special pe garanţia calităţii produsului şi a serviciilor oferite.

1.1. Misiunea

Afacerea touroperatorului Visit Vrancea este de a oferi un produs competitiv cu numele: “Vrancea – patria vinurilor”.

Misiunea noastră este satisfacerea completă a nevoilor consumatorilor.

Declaraţia de misiune: Să devenim lideri pe piaţa produselor turistice, acordând servicii de calitate superioară, la cele mai înalte standarde şi cu cea mai bună tehnologie, în vederea atragerii segmentelor de consumatori vizate.

1.2. Obiective generale de marketing

Aceste obiective transpun în termeni de marketing obiectivele financiare ale întreprinderii. La rândul lor, obiectivele de marketing pot fi de natură cantitativă sau calitativă.

Printre obiectivele cantitative se numără:

- o cotă de piaţă de 40%;

• 10% în primul an de funcţionare;

• 30% în al doilea an.

- obţinerea unei rate a profitului de 50% ;

- gradul de acoperire a pieţei de 60%.

În afară de obiectivele de marketing cantitative, în planurile de marketing se regăsesc şi obiective calitative:

- atragerea segmentelor de consumatori de pe piaţa germană;

- acordarea de servicii de calitate superioară;

- promovarea podgoriilor şi a vinurilor vrâncene în Germania;

- promovarea pe plan extern a tradiţiilor şi a obiceiurilor locale din Vrancea.

Se urmăreşte, astfel, modificarea în sens favorabil a percepţiilor consumatorilor potenţiali. Specialiştii de marketing vor căuta să asigure formarea unor idei corecte despre firmă, respectiv despre produsele pe care le oferă şi avantajele lor.

2. Analiza mediului

O etapă deosebit de importantă a procesului planificării de marketing este desfăşurarea auditului intern şi extern. Pe baza sa este realizată apoi analiza de tip SWOT. Evaluarea temeinică şi corectă a situaţiei întreprinderii şi a mediului în care ea acţionează, cu ajutorul auditului şi analizei SWOT, este indispensabilă pentru fundamentarea corespunzătoare a planului de marketing.

2.1. Auditul extern de marketing

2.1.1. Analiza P.E.S.T.

Mediul politic:

Are o foarte mare importanţă în activitatea touroperatorului Visit Vrancea. Reflectă gradul de implicare a statului în economie, forţele politice şi relaţiile dintre ele, stabilitatea climatului politic intern şi extern, reglementările guvernamentale şi internaţionale, impozite şi taxe, constrângeri generale şi ale autorităţilor locale. Norme legislative precum:

- Ordonanţa de Guvern nr. 58 /1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism din România;

- Hotărârea de Guvern nr. 712 /1999 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind constituirea şi utilizarea Fondului special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului, aprobate prin H.G. nr. 511 /1998;

- Hotărârea de Guvern nr. 294 /1999 pentru aprobarea Programului de marketing şi promovare turistică şi a Programului de dezvoltare a produselor turistice pentru 1999;

- Ordonanţa de Guvern nr. 107 /1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice;

- Hotărârea de Guvern nr. 511 /2001 privind unele măsuri de organizare a activităţii de agrement în staţiunile turistice;

- Hotărârea de Guvern nr. 436 /2001 pentru aprobarea strategiei privind privatizarea societăţilor comerciale din turism;

- Hotărârea de Guvern nr. 24 /2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului;

- Hotărârea de Guvern nr. 238 /2001 privind condiţiile de acordare a licenţei şi brevetului de turism;

- Hotărârea de Guvern nr. 237 /2001 pentru aprobarea Normelor cu privire la accesul, evidenţa şi protecţia turiştilor în structuri de primire turistice;

- Hotărârea de Guvern nr. 296 /2001 privind aprobarea Programului de marketing şi promovare turistică pentru anul 2001;

- Hotărârea de Guvern nr. 305 /2001 privind atestarea şi utilizarea ghizilor de turism;

- Hotărârea de Guvern nr. 805 /2001 privind unele măsuri de informare asupra tarifelor maximale pentru serviciile de cazare în structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică etc.

influenţează în foarte mare măsură activitatea touroperatorului. De altfel, trebuie avute în vedere toate normele legislative cu privire la turism.