Mănăstirea Putna

CAPITOLUL I

PREZENTAREA TURISMULUI CULTURAL

1.1 Patrimoniul cultural

Mănăstirea Putna este situată la aproximativ 30 Km de orașul Rădăuți, în apropierea râului Putna. A fost prima ctitorire a lui Ștefan cel Mare, mănăstirea găzuiește locul de veci al acestuia și familia lui, având hramul Adormirii Maicii Domnului.

Construcția a început în anul 1466 și s-a terminat în anul 1469, având ca arhitect grecul Teodor, ajutat de meșterii zidari, pietrari și zugravi, care au dus la bun sfârșit acest edificiu neobișnuit de mare pentru acea vreme.

Dotată dintru început cu atelier de caligrafie, scriptorium, în a călugării, instruiți în școala vestitutlui caligraf Gavriil Uric de la Mănăstirea Neamț, copiau cărți de cult și din scrierile Sfinților Părinți, cu atelier de broderie, în care se lucra cu fir de aur și de argint, cu mătăsuri scumpe și pietre prețioase și cu o celebră școală de muzică psaltică condusă de Eustatie Protopsaltul, Mănăstirea Putna va deveni în scurt timp un renumit centru al artei și culturii medievale sud-est europene în secolele XV – XVI.

Mai târziu viața duhovnicească, culturală și artistică a mănăstirii a avut din nou o perioad de mare înflorire în timpul păstoririi mitropolitului Iacov Prutianul.

Pentru români, Putna nu reprezintă numai rugăciune, artă sau cultură, ci și o pagină din istoria vie a neamului. Nume ca Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, A. D. Xenopol, Mihail Kogălniceanu trezesc și astăzi amintirea marii serbări de la Putna (14 – 16 august 1871) ocazionată de împlinirea a 400 de ani de la sfințirea bisericii mănăstirii. Atunci Mihai Eminescu a rostit cuvintele: ” Să facem din Putna Ierusalim al neamului românesc și din mormântul lui Ștefan altar al cunoștinței naționale”.

Patrimoniu cultural al Mănăstirii Putna este foarte bogat, aceasta deținând un centru cultural, un muzeu istoric, centru arhitectural, necropolă pentru multe morminte ale domnitorilor români, ateliere de pictură și artă, argintărie, schitul Daniil Sihastru, Biserica de lemn a lui Dragoș Vodă, iar cea mai valoroasă piesă din patrimoniul mănăstirii este Icoana Făcătoare de Minuni A Maicii Domnului.

1.2 Perspective de dezvoltare

În anul 2003 a fost propus proiectul “ Ştefan cel Mare - 500 “ dedicate integral obiectivelor istorice şi religioase din judeţul Suceava, deşfăşurat cu ocazia împlinirii în 2004 a 500 ani ce la moartea marelui voievod Ştefan. Sunt pregătite mari manifestări în toate ctitoriile lui Ştefan cel Mare şi mai ales la Mănăstirea Putna, manifestări ce vor antrena” valuri ” de sute de mii de turişti. Statul român a acordat suma de 1.800.000.000 pentru realizarea acestui program. Un alt proiect “Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism în Bucovina” vine în întâmpinarea nevoii unei infrastructuri mai perfecţionate, atât pentru sezonul cald cât şi pentru cel rece. Proiectul beneficiază de finanţare nerambursabilă de aproximativ două milioane de Euro din partea Uniunii Europene, acordate prin programul PHARE 2000.

Eforturi considerabile se depun şi pentru încurajarea agroturismului prin amenajarea de case în reţeaua agroturistică din Voroneţ, Mănăstirea Humorului, Putna, Vatra Moldoviţei, care să asigure servicii de cazare şi masă în conformitate cu bine cunoscuta ospitalitate bucovineană.