Extras din proiect
Societatea contemporană se confruntă cu o evoluţie extraordinară a mijloacelor de comunicare şi a tehnologiei, antrenând o serie de modificări esenţiale.
Dezvoltarea Internetului a condus la reorientarea întregii grile de instrumente şi tehnici utilizate într-un domeniu de activitate, pentru a permite agenţilor ce operează în spaţiul respectiv o abordare adecvată a publicului căruia i se adresează, stabilirea unei comunicări eficiente cu acesta şi oportunitatea înregistrării unui feedback, astfel încât obiectivele urmărite de organizaţie să se armonizeze constant cu dorinţele şi nevoile publicului.
Aşa cum am afirmat şi mai sus, toate sferele societăţii au suferit modificări importante, în special cel vizând domeniul comunicării sau cel al afacerilor.
Cu raportare la cel din urmă, marketingul reprezintă un element esenţial al activităţii economice, ce nu s-a substras acestei repoziţionări.
Ce înseamnă însă marketing?
Acest termen a apărut iniţial pe planul practicii economice, dezvoltându-se ulterior în domeniul teoretic. Termenul este de origine anglo-saxonă, Marketingul derivând din participiul verbului „to market”, adică a desfăşura tranzacţii de piaţă, adică a cumpăra şi a vinde.
O definiţie elocventă a marketingului este oferită de către Asociaţia Americană de Marketing, definiţie realizată de profesionişti în marketing din ţări precum Canada şi America, locul unde marketingul s-a născut ca ştiinţă.Aceştia definesc marketingul drept „procesul de panificare şi executare a conceptelor de produs, a preţului, a promovării şi a distribuţiei de idei, bunurii şi servicii în vederea creării de schimburi care să satisfacă obiectivele indivizilor şi ale organizaţiei”(apud Nicolescu, Luminiţa, 2003-2004)
Este subliniată prin această definiţie importanţa schimburilor şi rolul lor în atingerea obiectivelor atât a ofertanţilor cât şi a cumpărătorilor.În continuare, autoarea menţionează existenţa obligatorie a 4 factori astfel încât procesul de marketing să se desfăşoare:
-Existenţa a două sau mai multe părţi care să nu fie satisfăcute;
-Dorinţa şi abilitatea de a satisface aceste nevoi;
-O modalitate prin care părţile să comunice;
-Ceva care să fie vândut.
Cu raportare la această definiţie însă, Gheoghe Orzan (2004) afirmă că această definiţie este limitată întrucât marketingului i se atribuie doar roluri ce se exercită după ce procesul de producţie a fost încheiat.
O definiţie mult mai complexă este oferită de Philipp Kottler, care afirmă că marketingul este un proces social şi managerial prin care indivizii obţin ceea ce le este necesar şi ceea ce doresc prin crearea, oferirea şi schimbul de produse având o anumită valoare.
Dezvoltarea mijloacelor de comunicare dar şi a mijloacelor de comunicaţii, a generat naşterea unei polemici teoretice cu privire la raportul de relaţionare al marketingului tradiţional cu celelalte forme(marketing direct, marketing online) apărute ca urmare a acestui „boom” tehnologic.
Călin Vereş (2002) afirmă că analizând din perspectiva relaţiei care există între comunicare de marketing a organizaţiei, activitatea promoţională deşfăşurată de aceasta şi activităţile de marketing direct se pot identifica două opinii conturate puternic. Prima susţine includerea marketingului direct în activităţile promoţionale ale organizaţiei, tratându-l astfel ca un subdomeniu într-un cadru mai larg al marketingului, în timp ce a doua poziţie se remarcă prin susţinerea fermă a independenţei domeniului, abordându-l ca o modalitate distinctă, utilizând tehnici şi instrumente specifice,de a face marketing.
În ciuda faptului că primul punct de vedere se bucură de susţinere mult mai largă ,datorită celor peste 100 de ani de activitate concentrată în literatura de specialitate,din momentul definirii mixului de marketing de către Neil Borden în 1950, sub forma teoriei celor 4P ( produs, preţ, plasament, promovare), modificarea metodei de comunicare ca şi impactul covârşitor al inovaţiilor în tehnologie şi comunicaţii atât asupra organizaţiilor cât şi asupra publicului vin să întărească legitimitatea constituirii marketingului online ca un domeniu de sine stătător.
Referitor la aceasta topică, Claudiu Gamulescu, managing partener al unei firme de consultanţă în branding online, Underclick, susţine de asemenea că marketingul tradiţional şi-a dezvoltat o nouă componentă , marketingul online, ce a reuşit să devină un domeniu de sine stătător.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Marketing Online.doc