Marketing Turistic

1. MISIUNE

Misiunea agenţiei SEJUR S.R.L. este : oferirea de produse turistice de calitate. Ne dorim ca turiştii, care apelează la agenţia noastră să petreacă o vacanţă de neuitat, intrând în contact cu tradiţiile, cultura şi obiceiurile de pe acele meleaguri. De asemenea, ne dorim să fim pe primul loc în topul agenţiilor de turism, care organizează circuite culturale; ne bazam pe competenta, promptitudinea si orientarea permanenta catre client, precum si pe calitatea superioara a serviciilor oferite.

Motto-ul nostru este: “Cultura da sanatate si frumusete mintii. Descoperiti cultura romaneasca !”

2. OBIECTIVUL GENERAL DE MARKETING

Obiectivul general de marketing al agentiei de turism SEJUR S.R.L.este obtinerea unei cote de piata de 40% pentru turismul cultural in urmatorii 3 ani, prin lansarea produsului “Circuit cultural in Transilvania”.

Pentru realizarea acestui obiectiv, agentia a elaborat un program de marketing pentru promovarea turismului cultural in zonele Sibiu, Fagaras, Sebes, Bran, Brasov, Sinaia.

3. AUDITUL EXTERN

3.1. ANALIZA PEST

A)- MEDIUL ECONOMIC

- România

Schimbarile structurale din economia romaneasca au fost blocate sau incetinite de cutumele vechii culturi - economia comandata - astfel incat in ultimii 12 ani perspectivele dezvoltarii s-au diminuat continuu.

Riscul de tara si riscul de business au fost in toata aceasta perioada influentate de nivelul redus de competitivitate al companiilor ce nu au reusit schimbul tehnologic pentru sustinerea PIB-ului, de pierderea pietelor externe si cresterea deficitului comercial, de folosirea creditului pentru finantarea activitatilor neeficiente, de nivelul ridicat al inflatiei precum si de somajul cronic.

România a început tranziţia de la comunism din 1989 cu o bază industrială învechită şi cu un model de produs brut nepotrivit pentru nevoile ţării. Ţara a ieşit la lumină în 2000 dintr-o perioadă de recesiune de trei ani, datorită cererii puternice în UE , pe pieţelor de export. Industria contribuie cu peste 3⁄5(61,5%) la crearea PIB(anul 2000).În ciuda încetinirii ritmului de dezvoltare în 2001-2002, activitatea internă puternică din construcţii, agricultură şi consum au ţinut PIB-ul peste 4%. Paralel cu scăderea ponderii agriculturii şi industriei în PIB a avut loc o creştere continuă a ponderii serviciilor (îndeosebi comerţul, transporturile şi telecomunicaţiile, iar turismul ceva mai lent). Este de remarcat demararea unor programe de modernizare a căilor rutiere şi feroviare, care să înscrie ţara în reţeaua de magistrale de transport ale Europei unite. Faptul că Dunărea, cel mai important fluviu al Europei, o străbate sau limitează pe mai bine de o treime din întregul său curs nu se reflectă pe deplin în transporturile fluviale româneşti în parte şi datorită conflictelor din ex-Yugoslavia. De asemenea nici Canalul Dunăre-Marea Neagră nu este valorificat la adevăratul său potenţial.

Chiar dacă România nu se ridică la standardele impuse de Uniunea Europeană, nu este incă ecomonie de piaţă funcţională, ţara noastră este propice unei vacanţe pentru turiştii francezi. Produsul intern brut total a fost de 1167242,8 mld. lei preţuri curente (2001), iar produsul intern brut pe locuitor de 52089,5 mii lei (2001). Investiţiile în anul 2001 au fost de 24.653.924 mil. lei preţuri curente în comerţ, hoteluri şi restaurante dintr-un total de 204.195.201 mil. lei preţuri curente. Populaţia ocupată civilă in 2001 a fost de 8.563 mii persoane iar rata şomajului a fost de 8,8%. Veniturile totale ale gospodăriilor in 2001 au fost de 3.333.044 lei lunar pe o gospodărie, câştigul salarial nominal net lunar fiind de 2.594.862 lei/salariat. Cheltuielile totale de consum au fost în 2001 de 3.765.132 lei lunar pe o gospodărie, din care doar 3,6% pentru recreere şi cultură şi 1,0% pentru hoteluri, cafenele şi restaurante.

Balanţa comercială externă este încă deficitară, în ciuda unei tendinţe pozitive a exporturilor, iar turismul care dispune de un potenţial natural şi antropic pe măsură, nu cunoaşte o dezvoltare pe măsură.

În prezent România are o economie în tranziţie.

Indicatori economici:

- PIB –ul: 166 bilioane $ (2002 est.)

- rata de creştere a PIB –ului 4,5% (2002 est.)

- ponderea sectoarelor în PIB

-agricultură:15%

-industrie:35%

- servicii: 50% (2001.)

- venitul pe familie

- cel mai scăzut 10%: 3,2%

- cel mai ridicat 10%: 25% (1998)

- indicele de concentrare a veniturilor – Gini 31,1 (1998)

- rata inflaţiei 22,5% (2002 est.)

- forţa de munca 9,9 milioane (1999 est)

- ocuparea forţei de munca pe sectoare de activitate

- industrie 40%

- agricultura 25%

- servicii 35% (1998)

- rata şomajului 8,3% (2002 est.)

- buget:

- venituri: 11,7 bilioane USD

- cheltuieli: 12,4 bilioane USD.

Se asteapta, daca tinem seama de jaloanele stabilite de strategiile guvernamentale prin Planul National de Dezvoltare, ca valorile indicatorilor mai sus mentionati sa se accentueze in sens benefic si procesul de macrostabilizare sa fie continuat. Se estimeaza ca Romania va urma un scenariu de crestere moderata pe urmatoarele paliere la nivel national:

- rata anuala de crestere a PIB pe perioada 2002-2007 se va situa in intervalul 5% - 6%

- trend crescator pentru exportul bunurilor si serviciilor in stransa corelatie cu nivelul importului, astfel incat balanta comerciala pe termen mediu sa devina pozitiva

- rata inflatiei va ajunge in 2005-2007 in jurul a 10 procente;

- nu vor avea loc miscari masive sociale, respectiv angajari sau concedieri, si va creste productivitatea muncii, care, coroborata cu modernizarea tehnologica va putea antrena o relativa crestere a salariilor in termeni reali.

- Germania

Germania este a patra ţară din lume ca bogăţie, economia ei este locomotiva Uniunii Europene. Iar în ceea ce priveşte Europa, economia germană rămâne cea mai viguroasă. Germania este una din marile puteri economice, fiind un membru foarte important al continentului european din punct de vedere economic, politic si organizaţional. Din 1990, de la unificarea sa, Germania a depus eforturi pentru a aduce productivitatea si veniturile din est la nivelul celor din vest. Aceasta este o problema costisitoare si pe termen lung, anual fiind transferaţi din vest in est aproximativ 70 de bilioane $.