O Analiză de Marketing a Produsului Turistic cu Specific Balnear în Județul Bihor

Turismul balnear s-a definit prin acest termen acea ramură în care motivaţia călătoriei este păstrarea şi redobândirea sănătăţii. Rolul turismului balnear va creşte în viitor deoarece creşte degradarea mediului natural, creşte nevoia de terapie a oamenilor, iar prevenţia este în centrul atenţiei.

În prezent, turismul balnear cuprinde în România aproximativ 160 de staţiuni şi localităţi balneare, din care 7 staţiuni au deschidere internaţională: Băile Herculane, Băile Felix, Călimăneşti Căciulata, Slănic Moldova, Vatra Dornei, Mangalia, Olăneşti. Toate staţiunile deţin 19,5% din capacitatea totală de cazare a ţării şi 6% din cererea turistică internaţională. Există 487 unităţi de cazare cu 48 460 locuri, cu un indice de utilizare de 50,5% în 2004, iar durata medie a sejurului este de 8,2 zile (cea mai lungă dintre toate formele de turism din România). În 2005, s-a înregistrat un număr de 650 mii de sosiri (11,20% din totalul sosirilor) şi 5304 mii înnoptări (28,9% din total).

Bihorul dispune de staţiuni de interes naţional (Băile Felix, Tinca) şi local (Băile 1 Mai, Băile Tinca şi Staţiunea montană Stâna de Vale), acestea ca şi alte locuri care îşi aşteaptă atestarea, sunt însă insuficient puse în valoare.

Locurile cele mai atractive sunt acelea care, pe lângă serviciul de baza, sunt completate cu servicii conexe cum ar fi: tratament, saună, ştrand, terenuri de sport, fitness, wellness; formând în esenţă un complex care să satisfacă nevoile întregii familii, de la vindecare, prevenţie până la distracţie.

In acest domeniu, Bihorul este puternic concurat de Polonia, Ungaria şi Slovacia.

1.1. Grupul ţintă

1. Valoarea terapeutică şi specificitatea curei face ca principalul grup-ţintă al turismului curativ din Bihor să fie Europenii Occidentali, de peste 50 de ani din Germania, Israel, Ungaria, Italia, Austria, SUA, Franţa şi ţările scandinave, Cehia, Ucraina si fostele ţări iugoslave.

Pentru îmbunătăţirea succesului legat de acest grup ţinta trebuie alocate resurse pentru alcătuirea de programe complementare, o creştere a limbilor străine (germana, engleza) de către personalul specializat.

In acest domeniu există o concurenţă importantă din partea ţărilor vecine în faţa căreia se pierde mult teren şi datorită accesibilităţii greoaie (lipsa de autostrăzi şi aeroport internaţional);

2. Un alt grup-ţintă este acela al turiştilor din fostele ţări socialiste. Numărul acestora a scăzut după 1990, datorită problemelor economice. Se impune un marketing mai eficient, susţinut cu materiale de promovare de calitate, redactate în limbile naţionale, pentru a creşte interesul acestei categorii, în special pentru capacităţile din marile hoteluri;

3. Turiştii din ţară reprezintă cei mai importanţi clienţi în acest moment. Mulţi din aceştia vin prin sistemul biletelor de odihnă. In categoria acestora se găsesc şi pensionarii, aceştia nefiind turişti care să aducă venituri, ei cheltuind puţin;

4. Grupul ţintă al turiştilor locali este de luat în seama chiar dacă aceştia apelează mai rar la cazare. S-a constatat o scădere a numărului localnicilor care vin la tratament, acest lucru datorându-se şi slabei preocupări pentru atragerea lor. Politica de dezvoltare locală trebuie să aibă în vedere ca o scădere a turismului local, cu accent pe cel social şi de tineret, are consecinţe nefavorabile importante.